Cămara de fructe, de Ion Pillat (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară pastel

Ion Pillat este unul dintre cei mai reprezentativi poeţi din perioada interbelică (între cele două războaie mondiale). Opera lui este străbătută de nostalgia unei copilării fericite, iremediabil pierdute, paradis către care gândul i se întoarce permanent, evocând o lume „grea de miresme” - lumea lui „a fost odată”.

Volumele Pe Argeş în sus (1923), Satul meu (1925) şi Biserica de altădată (1926) oferă cititorului imaginea transfigurată poetic a unei lumi miraculoase.

Poezia Cămara de fructe, de Ion Pillat, face parte din volumul Pe Argeş în sus şi este un pastel. Pastelul este specia lirică, în care poetul descrie un tablou din natură, apelând la imagini vizuale, motorii, olfactive, auditive, precum şi la figuri de stil şi motive literare care compun armonizarea planului terestru cu cel cosmic. Eul liric îşi exprimă direct sentimentele faţă de peisajul conturat prin descriere.

Titlul

Titlul Cămara de fructe este sugestiv pentru amintirile din copilăria poetului, descriind „cămara de altădată”, a cărui evocare trezeşte în sufletul acestuia melancolie şi regret.

Structură şi semnificaţii

Poezia Cămara de fructe este alcătuită din patru catrene (strofe de câte patru versuri) şi exprimă încă de la început sentimentul de singurătate şi emoţia nostalgică pe care le simte poetul atunci când se întoarce în trecut, la vârsta fericită a copilăriei: „Deschid cu teamă uşa cămării de-altădată / Cu cheia ruginită a raiului oprit”. „Uşa” semnifică întoarcerea în universul copilăriei prin amintire. „Cheia ruginită” sugerează trecerea timpului, iar cămara este spaţiul unde se poate realiza o întoarcere în timp, o regăsire a copilăriei pierdute: „Mă prinde amintirea în vânătul ei fum”.

Ion Pillat

Impresiile din copilărie sunt atât de puternice, încât rafturile şi poliţele par a se umple, în faţa ochilor săi, cu „piersici de jar şi albaştri struguri / Şi pere de-aur roşu cu flăcări de parfum”. Reintrând în lumea de basm a copilăriei, unde imaginaţia face totul posibil, poetul vede şi „pepeni verzi - smaragde cu miezul de rubin - / Şi tămâioşii galbeni ca soarele de vară”, dar şi caise şi gutui ce-i par „trandafirii lampioane şi lămpi de aur verde”. Simţindu-se copleşit de regret şi tristeţe, poetul iese brusc din imaginar: „Dar părăsind cămara ce minţile îmi pierde, / Tot rodul vrăjitoarei cu lacăt îl încui”.

Limbajul artistic

Imaginile şi senzaţiile pe care le retrăieşte poetul sunt ilustrate prin epitete şi comparaţii. Majoritatea epitetelor sugerează culoarea - epitete cromatice -: „vânătul ei fum”, „piersici de jar”, „albaştri struguri”, „pere de-aur roşu”, „pepeni verzi”, „tămâioşii galbeni”, a căror imagine este întregită de comparaţia „tămâioşii galbeni ca soarele de vară”. Sugerând o variată paletă de culori prin figurile de stil exemplificate, se realizează imagini vizuale.

Memoria afectivă este foarte puternică - „Mă prinde amintirea în vânătul ei fum” - şi reînvie până şi mireasma cămării, dominată de „pere [...] cu flăcări de parfum”, care constituie o imagine olfactivă. În strânsă legătură cu imaginile descrise, poetul îşi exprimă direct sentimentele de teamă, uimire, tristeţe şi profund regret pentru pierderea iremediabilă a „raiului” copilăriei.

Exprimarea directă se realizează prin verbe şi pronume folosite la persoana I: „deschid cu teamă uşa”, „îmi prinde amintirea”, „şovăitor [...] mă-nchin”. „Dar părăsind cămara ce minţile îmi pierde / Tot rodul vrăjitoarei cu lacăt îl încui”.

Prozodia

Poezia are rima îmbrăţişată, măsura versurilor este de 13-14 silabe, iar ritmul este iambic.

Întrucât poetul descrie un aspect din natură, exprimându-şi totodată şi propriile sentimente, poezia Cămara de fructe este un pastel.

Check Also

Visează androizii oi electronice?, de Philip K. Dick (comentariu literar, rezumat literar)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, Statele Unite – 2 martie 1982, Santa …

Visările unui hoinar singuratic, de Jean-Jacques Rousseau (comentariu literar, rezumat literar)

Jean-Jacques Rousseau (28 iunie 1712, Geneva, Elveţia – 2 iulie 1778, Ermenonville, Franţa) – scriitor. …

Virgina în grădină, de A.S. Byatt (comentariu literar, rezumat literar)

A.S. Byatt (pseudonimul literar al Antoniei Susan Drabble) (24 august 1936, Sheffield, Marea Britanie – …

Viii şi morţii, de Patrick White (comentariu literar, rezumat literar)

Patrick Victor Martindale White (28 mai 1912, Knightsbridge, Londra, Marea Britanie – 30 septembrie 1990, …

Vieţi pârjolite, de Ricardo Piglia (comentariu literar, rezumat literar)

Ricardo Piglia (24 noiembrie 1941, Adrogue, Argentina) – scriitor. Titlul original: Plata quemada Prima ediţie: …