„Bolnavul”, de Ion Agârbiceanu (comentariu literar, rezumat literar)

Bolnavul, de Ion Agârbiceanu, este o povestire a cărei primă ediţie a fost publicată în „Adevărul literar şi artistic”, nr. 622 din 6 noiembrie 1932.

A apărut pentru prima oară în volum în Opere în 1965.

Ion Agârbiceanu

Fragment

- Ascultă-mă! Tu nu eşti om prost, dar ai o slăbiciune mare: prea te emoţionezi. Nu ştiu cui sămeni! Am cunoscut pe părinţii tăi. Aceia erau oameni dintr-o bucată. Nu tremurau înaintea nimănui. Nici nu-şi plecau capul. Eu nu te cred lipsit de curaj, dar te nenoroceşte sensibilitatea asta bolnăvicioasă. Trebuie s-o birui, altfel nu poţi răzbate în viaţă.

- Şi ce mă sfătuieşti să încerc?

- Da’ te-am sfătuit de-o lună şi mai bine! Ce mai om! Unde vrei s-ajungi? Eşti vrednic de postul acela, ai pregătirea necesară, muncitor eşti, cinstit eşti. De ce să nu-ncerci?

- M-am gândit mult, şi nu pot să mă hotărăsc.

- Apoi tocmai asta-i boala ta! Te gândeşti cu lunile, cu anii, şi scapi toate trenurile.

- Mi-e frică de refuz. Nu de cerere mi-e frică, ci de soarta ei. N-aş putea suporta un refuz. Aş întră în pământ de ruşine.

- Iată vorbe de om bolnav, de om hipersensibil! Nu poţi suporta un refuz! Da’ ce? Tu nu eşti om? Nu eşti din duh şi trup, ca noi toţi? Şi cine se poate lăuda că-i succede orice încearcă? Cele mai multe lucruri şi planuri nu ne succed. Sau te ţii mai mult decât semenii tăi?

- Nu mă ţin, dimpotrivă! Uneori, îmi pare că nu plătesc două parale.

- Cine te pune pe tine, om sărac şi năcăjit, să te introspectezi, să-ţi cântăreşti valoarea? Cine te îndeamnă la luxul unei vieţi interioare?

- Nervii sunt de vină. Emoţia de care pomeneşti tu. Crezi că eu nu-mi cunosc această slăbiciune? Dar nu sunt stăpân pe ea şi aici e tragedia vieţii mele. Am voit, de câte ori am voit! Am încercat! Am o fantazie blăstămată. Abia încep să examinez un lucru, o situaţie şi o iau razna. Prin ce lumi nu mă poartă! Dacă e vorba să aflu argumente pentru biruinţă, le găsesc cu o înlesnire uimitoare. Totul pare posibil, niciun obstacol de neînlăturat. Trăiesc ceasuri întregi, ca un mare comandant, care-şi conduce armata din victorie în victorie. Sunt mai strălucit în posibilităţile mele decât un împărat. Trăiesc ceasuri de glorie şi mă aprind ca de-un foc sacru ce mă consumă. Când privesc în jurul meu, abia mai pricep ceva din realitate. Dar, după unda de înălţare, vine regulat alta, de coborâre. Caut cu aceeaşi înfrigurare motive pentru insucces, pentru înfrângere. Le caut? Nu. Îmi vin ele, fără voia mea. Se îmbulzesc şi mă înfricoşează. Sunt leghion. Convingătoare? Până la completa anihilare a voinţii! Şi totul nu e decât fantazie. Dar din zbuciumul acesta interior ies pârjolit, fără vlagă, fără nicio voinţă. Asta e nenorocirea mea: creez lumi inexistente, duc o viaţă ireală. Desigur, ai dreptate, e o boală. Dar cum să mă eliberez din mrejele ei?

- Să nu te mai gândeşti la nimic! Ţi-am spus că tu nu-ţi poţi permite luxul unei vieţi interioare.

Check Also

Visează androizii oi electronice?, de Philip K. Dick (comentariu literar, rezumat literar)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, Statele Unite – 2 martie 1982, Santa …

Visările unui hoinar singuratic, de Jean-Jacques Rousseau (comentariu literar, rezumat literar)

Jean-Jacques Rousseau (28 iunie 1712, Geneva, Elveţia – 2 iulie 1778, Ermenonville, Franţa) – scriitor. …

Virgina în grădină, de A.S. Byatt (comentariu literar, rezumat literar)

A.S. Byatt (pseudonimul literar al Antoniei Susan Drabble) (24 august 1936, Sheffield, Marea Britanie – …

Viii şi morţii, de Patrick White (comentariu literar, rezumat literar)

Patrick Victor Martindale White (28 mai 1912, Knightsbridge, Londra, Marea Britanie – 30 septembrie 1990, …

Vieţi pârjolite, de Ricardo Piglia (comentariu literar, rezumat literar)

Ricardo Piglia (24 noiembrie 1941, Adrogue, Argentina) – scriitor. Titlul original: Plata quemada Prima ediţie: …