Bibliotecile în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

Difuzarea mai largă a culturii în secolul al XVII-lea poate vedea şi din informaţiile pe care începem să le avem despre unele biblioteci.

Încă din epoca precedentă, mănăstirile cele mai importante erau înzestrate în această privinţă. În secolul al XVII-lea, aceste biblioteci au devenit şi mai bogate, şi mai numeroase. Avem astfel, între altele, biblioteca de la mănăstirea Barnovski din Iaşi, al cărei catalog din 1727 ni s-a păstrat, cele de la Sf. Sava din Bucureşti, de la Hurez sau de pe lângă mitropolii şi episcopii.

Dar ceea ce apare nou în istoria culturală a secolului al XVII-lea sunt bibliotecile laice, depăşind cele câteva manuscrise care se vor fi găsit în unele case boiereşti sau de târgoveţi din veacurile anterioare, pentru a deveni colecţii de cărţi - manuscrise sau tipărite - mai numeroase şi mai variate. Indicaţiile în acest sens sunt destul de multe în izvoare, pentru a putea conclude asupra relativei lor răspândiri.

Dacă o amănunţită cunoaştere a cuprinsului acestor biblioteci pentru veacul al XVII-lea nu se poate încă dobândi, ştim că ele erau alimentate continuu, cel puţin în anumite cazuri - cum e cel al lui Udrişte Năsturel sau Constantin Cantacuzino stolnicul - prin achiziţii din străinătate.

Biblioteca de la Mărgineni, întemeiată de tatăl stolnicului, postelnicul Constantin Cantacuzino, cuprindea „multe cărţi elineşti, letineşti, franţozeşti, turceşti”. În biblioteca boierului muntean Matei Creţulescu, alcătuită mai ales din cumpărături făcute la Viena în vederea educării celor doi fii ai săi, se găseau „cărţi 124, filosofeşti, gramaticeşti, politiceşti, bisericeşti, istoriceşti, latineşti, italieneşti, iproci, proci”. Ele se aflau „în catastih, tot pre nume scrise”, ceea ce arată şi o grijă de organizare la aceste biblioteci private.

La biblioteca Şcolii domneşti de la Sf. Sava, „aşezarea cărţilor” se făcea la începutul lui 1714 de către dascălul Marcu Porphyropulos împreună cu Nicolae de Porta; după două luni, operaţia era terminată.

Check Also

Tributul şi alte poveri ale Moldovei şi Ţării Româneşti

Cu ce scop era pus în scaun un domn român, el ştia cât se poate …

Prefacerile politice din Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Apariţia unei noi boierimi A doua jumătate a veacului al XVI-lea este frământată de un …

Consolidarea poziţiei internaţionale a Moldovei (1365-1400)

Statul feudal moldovean s-a consolidat şi şi-a desăvârşit organizarea în a doua jumătate a secolului …

Cauzele interne şi externe ale înfrângerii Revoluţiei din 1848 în Ţara Românească

Înfrângerea revoluţiei a fost determinată de faptul că în ţară capitalismul era slab dezvoltat şi …

Criza fărâmiţării feudale în Moldova (1432-1457)

Perioada cuprinsă între moartea lui Alexandru cel Bun şi urcarea pe tron a lui Ştefan …