Bătălia din Caucaz (iulie-septembrie 1942)

Acţiunile militare desfăşurate de diviziile române de infanterie, cavalerie şi munte pe crestele nord-vestice şi în centrul Caucazului reprezintă un capitol distinct în cadrul participării generale la Campania din Est.

În timp ce Divizia 6 cavalerie continua acţiunile pentru cucerirea definitivă a peninsulei Taman, diviziile 5 şi 9 cavalerie au atacat de la nord-vest de Krimskaia, prin Kievskoe, Varenikovskaia şi Gostagajevskaia spre oraşul Anapa, pe care l-au ocupat în dimineaţa zilei de 31 august. Fără întrerupere, cele două divizii române au continuat înaintarea spre Novorossiisk pentru a acoperi flancul de nord al Corpului 5 armată german. După ce a înfrânt circa două batalioane sovietice, Divizia 5 cavalerie a ajuns, în seara zilei de 6 septembrie, la marginea de sud-vest a oraşului, în care intraseră dinspr nord şi est unităţi din Corpul 5 armată german.

Ultimele forţe sovietice din zonă au fost respinse până la 11 septembrie. Rezistenţa puternică opusă de trupele sovietice în zona Krimskaia, de unde putea fi interceptată şoseaua Krasnodar-Taman, a impus întărirea frontului dintre Abinskaia şi Smolenskaia, cu diviziile 3 munte, 19 şi 10 infanterie, 6 şi 9 cavalerie române şi 5 infanterie germană, care au executat în toamna anului 1942 acţiuni ofensive cu caracter local, finalizate cu consolidarea şi menţinerea dispozitivului de luptă, în contextul în care trupele sovietice au executat numeroase şi puternice contraatacuri.

Condiţiile de teren şi de climă au făcut ca luptele să fie extrem de dificile. Concomitent, Divizia 2 munte română, comandată de generalul Ion Dumitrache, a înaintat spre centrul Caucazului, unde a forţat râul Baksan, la sfârşitul lunii august 1942. Apoi s-a deplasat spre oraşul Nalcik, pe care l-a cucerit la 26 - 28 octombrie, şi spre Alagir, asigurând flancul Armatei 1 blindate germane care lupta în zona Ordjonikidze.

Contraofensiva declanşată de trupele sovietice, la 16 ianuarie 1943, a găsit diviziile române în dispozitivul de luptă ocupat la începutul toamnei precedente, la sud-est de Krasnodar, între Smolenskaia şi sud Abinskaia, pe care l-au menţinut atât cât a fost posibil, după care s-au retras, în condiţii dramatice, împreună cu marile unităţi germane, spre Kuban. La fel a procedat şi Divizia 2 munte din centrul Caucazului.

Cu toate că relaţiile de comandament şi colaborarea româno-germană s-au desfăşurat în condiţii acceptabile, au existat situaţii în care comandamentele aliate au fragmentat marile unităţi române şi au făcut aprecieri greşite asupra comportării lor în luptă, acuzându-le chiar că „au refuzat să atace” (Divizia 19 infanterie) sau că ar fi părăsit poziţiile de luptă „fără a fi atacate” (Divizia 3 munte).

Cercetările efectuate au relevat însă că eşecurile înregistrate uneori s-au datorat dificultăţii misiunilor primite, care au depăşit posibilităţile capacităţii lor operative, şi rezistenţei deosebite opuse de inamic„Pierderile numeroase în morţi şi răniţi - releva în acest sens, la 6 noiembrie 1942, mareşalul Ion Antonescu într-o scrisoare adresată generalului Keitel - dovedesc tenacitatea cu care au luptatiar lipsa de muniţiiîmpreună cu erorile de comandament în darea ordinelor nu scad în nici un caz valoarea unor trupe care şi-au făcut datoria”.

Check Also

Bătălia de pe Tamisa (5 octombrie 1813)

Bătălia de pe Tamisa (5 octombrie 1813) este o victorie decisivă a Statelor Unite asupra …

Bătălia de pe Somme (1 iulie – 13 noiembrie 1916)

Bătălia de pe Somme (1 iulie – 13 noiembrie 1916) este o ofensivă aliată din …

Bătălia de pe Nil (1 august 1798)

Bătălia de pe Nil (1 august 1798) este o bătălie între flotele britanice conduse de …

Bătălia de la Zama (202 î.Hr.)

Bătălia de la Zama (202 î.Hr.) este un confruntare în care romanii conduşi de Scipio …

Bătălia de la Wilderness (30 aprilie – 6 mai 1863)

Bătălia de la Wilderness (30 aprilie – 6 mai 1863) este o bătălie din Războiul …