Basarabia, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Basarabia, de Mihai Eminescu este un articol publicistic a cărui primă ediţie a apărut în „Timpul”, nr. 49 din 3 martie 1878, nr. 50 din 4 martie 1878, nr. 52 din 7 martie 1878, nr. 53 din 8 martie 1878, nr. 55 din 10 martie 1878, şi nr. 58 din 14 martie 1878.

A fost publicat, prima dată, în volum în Opere în 1939.

Eminescu răspunde la atacurile oamenilor politici şi presei ţariste îndreptate împotriva României în chestiunea retrocedării celor trei judeţe din sudul Basarabiei: Cahul, Ismail şi Bolgrad, revenite la Moldova în 1856. Istoria Basarabiei începea, pentru politica anexionistă ţaristă, o dată cu intrarea provinciei în componenţa imperiului în 1812. Istoria provinciei, demonstrează poetul, este mult mai veche şi începe într-o epocă în care Imperiul ţarist nu-şi întinsese stăpânirea până la Nistru. Se aduc în discuţie mărturiile unor călători şi istorici străini, ale cronicarilor noştri, precum şi un mare număr de documente interne întocmite în cancelariile domnitorilor români.

Cronicarii sunt citaţi după ediţia lui Mihail Kogălniceanu, Cronicile României sau Letopiseţele Moldovei şi Valahiei, în trei volume, tipărită la Bucureşti în 1872 şi 1874, iar Dimitrie Cantemir, cu Descriptio Moldaviae, ediţia academică din 1872. Mare atenţie acordă monografiei lui Melchisedec, Chronica Huşilor şi a Episcopiei cu aseminea numire, tipărită la Bucureşti în 1869. Problema Mitropoliei Proilavei, căreia i se închină aici un capitol întreg, va fi readusă în discuţie în mai multe rânduri în publicistica eminesciană.

Documentele cancelariilor domnitorilor români sunt citate după lucrarea lui B.P. Hasdeu, Archiva istorică a României.

Eminescu reia discuţia în legătură cu călătoria lui Guillebert de Lannoy întreprinsă în Basarabia în 1421. Mărturiile lui Constantin Mihailovici de Ostriţa (1435 - după 1501), ostaş sârb din armata lui Mohamed al II-lea, aduc informaţii preţioase cu privire la campania turcilor împotriva lui Vlad Ţepeş în 1462. Prizonier în armata ungară, se refugiază în Polonia, unde îşi scrie amintirile.

Eminescu apelează la unii cronicari şi istorici străini, care demonstrează că Basarabia aparţinea Moldovei înainte de 1812. Maciej Strjykowski (1548-1582) se opreşte în Kronika Polska din 1582, în mai multe rânduri, la istoria Moldovei. Eminescu reţine informaţiile cu privire la situaţia Moldovei după moartea lui Alexandru cel Bun şi o descriere a cetăţii Hotin în 1574.

Gyorgy Fejer este cunoscut prin culegerea sa de documente Codex diplomaticus ecclesiasticus ac civiles, în 43 de volume, tipărită la Buda între 1829 şi 1844. Fejer relatează despre expediţia lui Carol Robert în Muntenia şi înfrângerea sa de la Posada („expeditione infausta”) în 1330. Constantin Mouradgea baron d’Ohsson (1780-1855) se impune ca istoric cu tratatul Histoire des Mongols, în două volume, tipărit în Olanda în 1834-1835.

Mihai Eminescu

Asupra lui Alexandru Amiras şi William Wilkinson îi atrage atenţia Alexandru I. Odobescu. Dintre lucrările lui Wilkinson, Eminescu are în vedere An Account ofthe Principalities of Walachia and Moldavia, tipărită la Londra în 1820, tradusă şi în franceză, îndată după apariţie.

Acolo unde nu are documente, Eminescu suplineşte faptele cu o intuiţie cu adevărat remarcabilă. Studiile ulterioare asupra prezenţei tătarilor în Bugeac, asupra intenţiei Rusiei ţariste în chestiunea orientală, asupra tratativelor de pace de la Bucureşti din 1811 şi 1812 şi a trădării dragomanului Moruzi se confirmă pe deplin. Forţa deducţiei în argumentare se dovedeşte excepţională.

Studiul depăşeşte tratarea jurnalistică şi ia înfăţişarea unei cercetări istorice şi a unui memoriu politic. Eminescu avea în vedere pregătirile pentru Congresul de la Berlin, la care România nu era admisă, deşi făcuse mari jertfe umane şi sacrificii materiale în războiul din 1877-1878.

Check Also

Visează androizii oi electronice?, de Philip K. Dick (comentariu literar, rezumat literar)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, Statele Unite – 2 martie 1982, Santa …

Visările unui hoinar singuratic, de Jean-Jacques Rousseau (comentariu literar, rezumat literar)

Jean-Jacques Rousseau (28 iunie 1712, Geneva, Elveţia – 2 iulie 1778, Ermenonville, Franţa) – scriitor. …

Virgina în grădină, de A.S. Byatt (comentariu literar, rezumat literar)

A.S. Byatt (pseudonimul literar al Antoniei Susan Drabble) (24 august 1936, Sheffield, Marea Britanie – …

Viii şi morţii, de Patrick White (comentariu literar, rezumat literar)

Patrick Victor Martindale White (28 mai 1912, Knightsbridge, Londra, Marea Britanie – 30 septembrie 1990, …

Vieţi pârjolite, de Ricardo Piglia (comentariu literar, rezumat literar)

Ricardo Piglia (24 noiembrie 1941, Adrogue, Argentina) – scriitor. Titlul original: Plata quemada Prima ediţie: …