Balduin, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Proiectul acestei drame istorice, consemnat în manuscrisul Bibliotecii Academiei Române nr. 2.253, fila 13r-v, conţinând doar lista personajelor şi o notă în care se schiţează cadrul, pare să fi luat naştere odată cu cel al trilogiei din care nu s-a concretizat decât fresca domniei lui Despot-Vodă. În cercetarea izvoarelor istorice, privirea lui Vasile Alecsandri va fi fost reţinută de episodul soartei tragice a acestui împărat al Constantinopolului, relatat de cronicarul grec Nicetas Choniates.

Balduin I, născut la Valenciennes în 1171 şi mort, probabil, în 1206, era fiul comitelui Balduin de Hainaut şi al Margaretei, sora lui Filip, comite de Flandra. Balduin a plecat în cruciada a patra la 1202, în ajutorul lui Alexe Comnenul, împăratul roman al Bizanţului, detronat de uzurpatorul Murzulf. În fruntea armatei sale de cruciaţi, Balduin cucereşte în 1204 Constantinopolul, îl alungă pe Murzulf şi este ales de cruciaţi împărat al Bizanţului, în locul lui Alexe, care murise între timp, fiind încoronat la 16 mai 1204, în biserica Sfânta Sofia.

În urma împărţirii Greciei între seniorii cruciaţi, grecii se răscoală şi cheamă în ajutor pe Ioniţă Asan, regele româno-bulgar, care îl atacă pe Balduin, îl învinge şi-l ia prizonier lângă Adrianopole, la 14 aprilie 1205. După această bătălie sângeroasă în care au pierit mulţi cavaleri cruciaţi, Balduin nu mai apare pe scena istoriei. După unii, ar fi murit în urma rănilor primite în luptă; după alţii, ar fi fost aruncat de Ioniţă în temniţă, unde ar fi pierit după un an.

Vasile Alecsandri

După Nicetas Choniates - ale cărui relatări par să stea la baza proiectului piesei lui Alecsandri - sfârşitul lui Balduin ar fi survenit în următoarele împrejurări: fiind unul dintre bărbaţii cei mai frumoşi şi mai desăvârşiţi ai vremii, el ar fi inspirat o mare pasiune reginei, soţia lui Ioniţă, pe care însă o va respinge. Aceasta, ca să se răzbune, se plânge lui Ioniţă că Balduin a încercat s-o seducă. Ioniţă, nestăpânindu-şi furia, porunceşte să i se taie braţele şi picioarele şi, astfel mutilat, să fie lăsat pradă păsărilor răpitoare. După o altă versiune, Balduin s-ar fi întors în Flandra, dar fiica sa Jeanne - care figurează între personajele piesei lui Alecsandri - ar fi refuzat să-l recunoască.

Alecsandri a cunoscut, desigur, şi cronica lui Geoffroi de Villehardouin, care apare şi el printre personajele proiectului de dramă şi a cărui scriere este amintită în nota consemnată pe verso filei 13 a manuscrisului Bibliotecii Academiei Române nr. 2.253. Geoffroi de Villehardouin, născut la castelul Villehardouin de lângă Troyes la circa 1155, a murit la circa 1213, în Tesalia (Macedonia). Cucerit de entuziasmul religios al epocii, a luat parte la cea de-a patra cruciadă, distingându-se în luptele pentru cucerirea Constantinopolului (1204). Drept răsplată pentru bravura sa, a primit de la noul împărat al Bizanţului, Balduin I, mai multe domenii în Tesalia şi titlul de mareşal al României.

Credincios lui Balduin, în 1205 a salvat armata acestuia, înfrânt de Ioniţă Asan, şi a slujit cu acelaşi devotament pe Henric, fratele şi succesorul lui Balduin. Scrierea sa Chronique de la cenquete de Constantinople sau Chronique des empereurs Baudeuin et Henri este unul dintre cele mai vechi monumente ale prozei franceze. A fost tipărită pentru prima dată la Veneţia, în 1573; în 1657 este publicată de Du Cange, cu o traducere în franceză, un glosar şi note foarte preţioase, iar de atunci a fost de multe ori reprodusă în diferite culegeri de cronici.

Proiectul piesei lui Alecsandri este semnalat şi publicat pentru prima dată în prefaţa ediţiei Vasile Alecsandri, Opere complete. IV. Teatru. III, Bucureşti, 1905.

Check Also

Visează androizii oi electronice?, de Philip K. Dick (comentariu literar, rezumat literar)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, Statele Unite – 2 martie 1982, Santa …

Visările unui hoinar singuratic, de Jean-Jacques Rousseau (comentariu literar, rezumat literar)

Jean-Jacques Rousseau (28 iunie 1712, Geneva, Elveţia – 2 iulie 1778, Ermenonville, Franţa) – scriitor. …

Virgina în grădină, de A.S. Byatt (comentariu literar, rezumat literar)

A.S. Byatt (pseudonimul literar al Antoniei Susan Drabble) (24 august 1936, Sheffield, Marea Britanie – …

Viii şi morţii, de Patrick White (comentariu literar, rezumat literar)

Patrick Victor Martindale White (28 mai 1912, Knightsbridge, Londra, Marea Britanie – 30 septembrie 1990, …

Vieţi pârjolite, de Ricardo Piglia (comentariu literar, rezumat literar)

Ricardo Piglia (24 noiembrie 1941, Adrogue, Argentina) – scriitor. Titlul original: Plata quemada Prima ediţie: …