Autogol, de Mircea Sântimbreanu (comentariu literar, rezumat literar)

Autogol, de Mircea Sântimbreanu, este o schiţă care face parte din volumul Recreaţia mare, a cărui primă ediţie a fost publicată în 1965 la Bucureşti.

Recreaţia mare, de Mircea Sântimbreanu (comentariu literar, rezumat literar)

Mircea Sântimbreanu

Fragment

Aşadar, la sunetul ultimului clopoţel, şcolarii au ieşit veseli pe poarta dinspre vacanţa mare a trimestrului trei şi s-au împrăştiat să culeagă şi să strângă, buchete, noi şi noi bucurii. Iată, a trecut o săptămână de vacanţă şi chiar de pe acum se poate întocmi un oarecare bilanţ: plimbări, excursii, tabără de curte, la munte sau la mare...

- Fotbal...

Completarea aceasta o făcea un băiat cu tricou numerotat şi genunchii juliţi. Sufla din răsputeri într-o minge gălbuie, niţel dezumflată. Băiatul continuă, fără să lase mingea de la gură:

- Eu, unul, joc oriunde şi oricând. Din zori şi până-n seară. Nu mă cunoaşteţi? Eu am marcat cele mai multe goluri în echipa cartierului.

- Nu mai spune!

- Nu mă credeţi? Uite şi acum: de-o săptămână, de când s-a dat vacanţa, marchez goluri! De toate felurile, la orice oră: din voie, cu boltă, şpiţ, cu fentă, bombe, cu efect.. Din careu, nici nu mai vorbesc! Şi am marcat direct din corner, în tenişi, în bocanci, cu pieptul, cu genunchiul şi mai ales cu capul. Da, asta e arma mea principală: capul!

Ţinea şiretul mingii aproape umflate, între dinţi. Capul - arma principală - nici nu se mai vedea. Bănuiam însă ochii strălucitori, obrajii roşii de mândrie.

- Şi cam câte goluri ai marcat?

- Tocmai acum fac socoteala. Ţin un jurnal... Priviţi! Scoase din sân un carneţel pe ale cărui coperţi stătea scris, între două bare căptuşite de-o plasă: „Jurnal de vacanţă”. Am citit: „26 iunie - 16 goluri; 27 iunie - 25 de goluri; 28 iunie...”

- Numai 8?

- Da, la al nouălea s-a dezumflat mingea... De fapt, până în prezent am marcat 108 goluri. Mi-am notat în jurnal cum le-am marcat... Cele mai multe, fireşte, cu capul! V-am spus, e arma mea principală.

- În ce scop faci această contabilitate? l-am întrebat

- A, e foarte important, îmi controlez progresele. Anul trecut, în vacanţă, în aceeaşi perioadă, am marcat numai 107 goluri.

- Deci cu unul mai puţin!

- Mda! De fapt, să vedeţi, aici e o mică încurcătură... Bine că vă pricepeţi la fotbal. Aţi putea să-mi daţi o mână de ajutor. Până acum părerile sunt împărţite...

- Despre ce e vorba?

- Despre un autogol. Ştiţi, în 28 iunie, în partida a opta dinainte de prânz, mi-am marcat un gol în propria poartă. A fost un gol de toată frumuseţea, vă asigur, şi totuşi...

- Autogol...

- Da. Ei bine, acum se pune problema: autogolul acesta este sau nu este gol? Să-l număr? Să-l înregistrez sau nu? Judecaţi şi dumneavoastră: gol a fost, clar! De marcat eu l-am marcat Asta e şi mai clar! .Atunci, o să ziceţi, socoteşte-l.” Bine, îl socotesc, dar... cura? Să-l adaug sau să-l scad? Fiind marcat de mine, ar trebui, fireşte, adăugat... Fiind însă, cum să zic...

- Autogol...

- Exact, ar trebui scăzut, şi strică golaverajul... Ştiţi, aceasta este recolta noastră, a fotbaliştilor. Dumneavoastră ce părere aveţi? N-aveţi idee ce mă frământă această chestiune. Nu pot încheia clasamentul! Care va să zică, autogolul din 28 iunie se adaugă sau se scade din recoltă? Poate el să stea alături de cele 107 sau nu poate?

Am privit faţa întrebătoare a interlocutorului meu. Aştepta cu sufletul la gură verdictul.

- Eu cred că poate, am răspuns.

- Nu-i aşa?

De bucurie, a început să sufle cu o nouă putere în sfera de piele, apoi continuă:

- De fapt, aceasta e şi părerea mea. Atunci e perfect: am în total 108 goluri! Numai că... nu vă supăraţi, aş vrea să ştiu: dumneavoastră pe ce vă întemeiaţi această părere? De ce credeţi că poate sta alături de celelalte 107?

- Simplu. Acestea sunt şi ele autogoluri! Toate! Băiatul a rămas uimit.

- Cum?! Ce spuneţi? Toate sunt autogoluri? Păi... nu ştiţi cum le-am marcat? Priviţi jurnalul!

- Nu e nevoie. Am privit alte jurnale. Copiii vorbesc în ele despre excursiile din aceste minunate zile de vacanţă, despre spectacolele văzute, despre lucrul în grădina de flori a şcolii, despre serbările ce le pregătesc şi, bineînţeles, şi despre fotbal. Spune şi tu! Se compară această recoltă cu „totalul” tău de goluri? Pune-le faţă în faţă şi o să-ţi dai seama: prima ta săptămână a fost un singur, un imens autogol! Ai fi putut realiza şi tu, ca şi ei, alături de ei, atâtea lucruri interesante... Aşa, priveşte-ţi carneţelul. E o socoteală simplă: totul egal cu zero - ce-i drept, un zero la puterea 108...

- Bine, dar... nu pricep.

- De ce? Care spuneai că e arma ta principală?

- Capul!

- Atunci pot nădăjdui că vei fi de aceeaşi părere. Chiar din această clipă.

Undeva răsună o goarnă. Chema copiii la tabăra de curte. Scăpată dintre dinţi, mingea se dezumfla cu un şuier puternic... Rămăsese o biată bucată de piele julită. Băiatul nu părea să aibă chef să o umfle din nou... Perfect! Era, de fapt, primul punct marcat.

Check Also

Visează androizii oi electronice?, de Philip K. Dick (comentariu literar, rezumat literar)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, Statele Unite – 2 martie 1982, Santa …

Visările unui hoinar singuratic, de Jean-Jacques Rousseau (comentariu literar, rezumat literar)

Jean-Jacques Rousseau (28 iunie 1712, Geneva, Elveţia – 2 iulie 1778, Ermenonville, Franţa) – scriitor. …

Virgina în grădină, de A.S. Byatt (comentariu literar, rezumat literar)

A.S. Byatt (pseudonimul literar al Antoniei Susan Drabble) (24 august 1936, Sheffield, Marea Britanie – …

Viii şi morţii, de Patrick White (comentariu literar, rezumat literar)

Patrick Victor Martindale White (28 mai 1912, Knightsbridge, Londra, Marea Britanie – 30 septembrie 1990, …

Vieţi pârjolite, de Ricardo Piglia (comentariu literar, rezumat literar)

Ricardo Piglia (24 noiembrie 1941, Adrogue, Argentina) – scriitor. Titlul original: Plata quemada Prima ediţie: …