Aurel Buiciuc

Aurel Buiciuc (11 aprilie 1936, Roma, judeţul Botoşani) - editor şi traducător. Este fiul Aglaiei (născută Păduraru) şi al lui Haralamb Buiciuc, ţăran. După absolvirea Liceului Teoretic din Baia Mare (1956), urmează cursurile Institutului de Limbă şi Literatură Rusă „Maxim Gorki” din Bucureşti (1956-1960).

Se specializează în limbile engleză şi spaniolă, urmând cursurile din cadrul Universităţii Populare (1964-1968), şi în ziaristică, în cadrul învăţământului postuniversitar al Academiei „Ştefan Gheorghiu” (1973-1974). Imediat după absolvirea facultăţii, începe să lucreze la Editura Univers, mai întâi ca redactor responsabil de carte, apoi ca redactor principal, coordonator de secţie în compartimentul de literaturi estice.

În cei peste 40 de ani de activitate a redactat peste 400 de titluri de carte din beletristica universală, din fondul clasic şi contemporan, aparţinând cu precădere popoarelor din spaţiului geografic al fostei URSS, precum şi altor popoare (bulgar, ceh, slovac, chinez, francez etc.).

Din 2001, lucrează ca redactor la Editura Polirom. Este membru în colegiul de redacţie al revistei „Hyperion” (Botoşani) şi membru, din 1992, în Consiliul Uniunii Scriitorilor din România. A fost distins cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti pentru traduceri din literatura universală (1978) şi a primit Diploma pentru traduceri din literatura rusă (1988).

A debutat în 1964, cu noutăţi editoriale, în revista „Viaţa literară”. A colaborat la „România literară”, „Ramuri” „Secolul 20”, „Orizont”, „Dunărea” etc. Debutează în volum, în 1981, cu traducerea romanului Pe urmele şarpelui boa (Conservatorul muzeului de relicve antice) de Iuri Dombrovski. A semnat şi Mircea Aurel Buiciuc.

Traduceri

  • Iuri Dombrovski, Pe urmele şarpelui boa (Conservatorul muzeului de relicve antice), Bucureşti, 1971;
  • Veniamin Kaverin, La oglindă, Bucureşti, 1973;
  • V. Berestov, L. Volfs, Gardă la regina briliantelor, Bucureşti, 1976;
  • Serghei Mihalkov, Spuma, Bucureşti, 1976;
  • Kiril Bulîciov, Fetiţa de pe Terra, Bucureşti, 1978;
  • Valentin Rasputin, Despărţirea de Matiora, Bucureşti, 1980;
  • Evgheni Evtuşenko, Dulce ţinut al poamelor, Bucureşti, 1983;
  • Mikola Trublaini, Fetiţa Natalocika şi peştişorul argintiu, Bucureşti, 1983; Pui de privighetoare, şapte sute la numărătoare, Bucureşti, 1984;
  • Natalia Durova, Poftiţi în arenă!, Bucureşti, 1985;
  • V. Berestov, Şi pisoiul, şi căţelul, Bucureşti, 1987;
  • V. Tovstonogov, La start!, Bucureşti, 1987; Bătrânul cal şi leul, Bucureşti, 1988;
  • I. Korleandski, A. Hait, Las’ că mai stăm noi de vorbă!, Bucureşti, 1992;
  • William Diehl, Huliganii, Bucureşti, 1996 (în colaborare cu Dora Fejes);
  • Andrei Bitov, Casa Puşkin, Bucureşti, 1997;
  • Lev Şestov, Filosofia tragediei, Bucureşti, 1997;
  • Mihail Bulgakov, Diavoliada, Bucureşti, 1998; Cupa vieţii, Bucureşti, 2001; Inimă de câine, Bucureşti, 2003;
  • Vasili Grossman, Viaţă şi destin, Bucureşti, 2000;
  • Ivan Turgheniev, Prima iubire, Bucureşti, 2002; În ajun. Fum, Bucureşti, 2003;
  • Feodor Dostoievski, Nopţi albe şi alte microromane, Bucureşti, 2002.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …