Ashanti

Ashanti este o populaţie din zona forestieră a Ghanei, din interiorul ţării. Împreună cu fanti, ashantii alcătuiesc 40% din ansamblul de populaţii akan din Ghana, din care mai fac parte şi akyem, kwahu, akwapim, assin, twifu, wassa, denkyira şi nzema.

Pe lângă culturile pentru uzul propriu (banane pentru gătit, porumb, taro, igname, palmier de ulei) au o pondere importantă culturile în scop comercial, îndeosebi cele de cacao. Într-adevăr plantaţiile de cacao, introduse în ţinutul ashanti în 1902, s-au extins foarte mult prin anii 1920, devenind aproape o monocultură. În prezent, jumătate dintre plantaţiile de cacao din Ghana se află în ţinutul ashanti.

Cultivatorii de cacao ashanti au fost grav afectaţi de prăbuşirea preţului pe piaţa mondială între 1961 şi 1966, ceea ce adus la o mai mare extindere a culturilor de subzistenţă. Creşterea preţului începând din 1984 a provocat o tendinţă contrară. Plantaţiile de cacao îşi menţin rolul-cheie în economia Ghanei, furnizând la începutul anilor 1990 două treimi din valoarea exportului şi circa 10% din PIB.

Exploatarea zăcămintelor aurifere este o veche îndeletnicire, care a făcut ca ţinutul ashanti să fie considerat o ţară a aurului. Procedeele rudimentare au fost înlocuite la sfârşitul secolului al XIX-lea prin tehnici industriale. Producţia minelor ashanti (în special minele de la Obuasi) asigură o mare parte din producţia naţională.

Ca şi în cazul altor populaţii akan din Ghana, fiecare individ aparţine în acelaşi timp, după mamă, unuia dintre cele opt clanuri abuswa) matrilineare, iar după tată, unuia din cele şapte clanuri patrilineare (ntoro). Regulile cu privire la succesiune operează în cadrul abuswa pe când principiile spirituale şi unele forme de cult se moştenesc în cadrul ntoro. Cele opt clanuri matrilineare sunt numite Ekoona, Oyoko, Asona, Asenee, Agona, Bretuo, Asakyiri şi Aduana. Cele şapte ntoro sunt Bosommuru, Bosompra, Bosomtwe, Bosommaram, Nketia, Poakwa, Afram şi Abankwade.

Istoric

Ascensiunea regatului Ashanti a început după 1670, când suveranul Osei Tutu şi-a zdrobit toţi oponenţii din regiune. Atunci, el s-a declarat Asantehene, adică rege. Următorul suveran, Opoku Ware, a continuat cuceririle pentru Ashanti. În timpul domniei lui, din 1720 până în 1750, imperiul şi-a atins apogeul.

Ashanti au fost supuşi, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, dominaţiei denkyira, de care s-au eliberat în urma victoriei de la Feyiase (1701). În decursul secolului al XVIII-lea au constituit unul dintre cele mai puternice state din Africa Occidentală, care este şi cel mai bine cunoscut dintre ele, datorită istoriografiei abundente, bazată atât pe izvoare scrise cât şi pe tradiţii orale. Învingătorul de la Feyiase, Osei Tutu, din clanul Oyoko, rege în Kumasi, a realizat o federaţie a cinci mici regate ashanti, care i-au recunoscut întâietatea în fruntea confederaţiei ashanti, şi şi-a luat titlul de Asantehene.

Scaunul de aur care sa coborât din cer pe genunchii lui în timpul incantaţiilor preotului-ghicitor şi magician Okomfo Anokye a fost considerat receptaculul sufletului său (sinsum) şi a devenit simbolul confederaţiei ashanti cu capitala la Kumasi. Această confederaţie, după un şir de războaie de cucerire, îndeosebi cele conduse de Asantehene Opoku Ware (circa 1720-1750) a cuprins pe de o parte aproape în întregime „lumea” akan, care a fost împărţită în provincii, şi pe de altă parte a inclus şi populaţii aparţinând altor civilizaţii (gonja, dagomba) devenite tributare ale sale.

Originalitatea „sistemului” ashanti consta în coincidenţa dintre organizarea politică şi cea militară. Comandanţii (asa-fohene) corpurilor de armată erau principalii şefi politici, subordonaţi direct lui Asantehene. Osei Kwadwo (1764-1777) a întreprins unele reforme politice. Confederaţia a ajuns la apogeu în timpul lui Osei Bonsu (numit şi Osei Tutu Kwame) care a domnit între 1800 şi 1823. De mai multe ori în decursul secolului al XIX-lea annata ashanti a înfruntat cu succes pe britanicii instalaţi pe coastă, care îi susţineau pe fanţi, adversarii lor.

Pe parcursul secolului al XVIII-lea poporul ashanti furniza prizonieri negustorilor de sclavi britanici şi olandezi de pe coastă. În schimb, europenii aduceau armele de foc necesare pentru noi cuceriri. Marea Britanie a scos în afara legii comerţul cu sclavi în 1807. După aceea, ashanti a trebuit să se bazeze mai mult pe celelalte mărfuri pentru comerţ, cum ar fi aurul, fildeşul şi cacaoa.

Poporul ashanti sau asante a consolidat un puternic regat vest-african în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea. Probleme grave au apărut atunci când Marea Britanie şi-a extins propriul imperiu spre interiorul continentului. Începând din 1870, englezii au trecut la acţiuni de expansiune teritorială, preludiu al înfiinţării de colonii. Regatul a devenit unul bogat de pe urma comerţului cu sclavi şi a supus multe alte popoare.

Cu toate acestea, în anul 1874 regatul a devenit colonie a Marii Britanii. Teritoriul regatului Ashanti face acum parte din cel al Ghanei. Kumasi, prestigioasa capitală a Imperiului Ashanti, a fost cucerită, jeluită şi distrusă de două ori în 1874 şi 1896. Asantehene Prempeh I a fost luat prizonier şi deportat în insulele Seychelles.

În 1900 ultima revoltă a populaţiei ashanti, sub conducerea reginei Yaa Asantewa, a fost înăbuşită în sânge şi în anul următor ashanti au devenit supuşi ai coloniei britanice (Gold Coast). Curând, Ashanti şi-a pierdut puterea asupra popoarelor pe care le stăpânise, în 1902, teritoriile ashanti au fost incluse într-o colonie britanică numită Coasta de Aur.

În cele din urmă, ashantii, care refuzaseră să predea scaunul de aur, au obţinut, în 1924, revenirea în ţară a lui Prempeh I, la început ca simplu cetăţean (Mr. Edward Prempeh), iar din 1926 ca rege în Kumasi. De-abia în 1935 urmaşul său, Prempeh II, a obţinut titlul de Asantehene, puterea sa fiind legitimată de scaunul de aur care a ieşit iarăşi la iveală. Confederaţia ashanti îşi regăsea astfel o formă de existenţă, în cadrul limitat de indirect rule şi cu un teritoriu amputat.

În 1957, Coasta de Aur a devenit ţară independentă, sub numele de Ghana. De la câştigarea independenţei, importanţa populaţiei ashanti, atât din punct de vedere economic cât şi cultural, s-a menţinut ridicată (caz unic în Ghana, numele lor este purtat de o unitate administrativă - Asante Region) atât în timpul lui Nkrumah (1957-1966) cât şi sub Rawlings (din 1981).

Poporul ashanti trăieşte încă într-o regiune cu centrul în Kumasi. Kumasi este un oraş aglomerat şi prosper. Dar cei mai mulţi dintre ashanti trăiesc în sate. Sunt, în principal, agricultori şi produc banane, manioc, igname şi cacao. Kumasi, reconstruit de britanici în anii 1920 pe vechiul amplasament, este astăzi al doilea oraş ca mărime din Ghana (400.000 de locuitori) şi o adevărată metropolă interioară, în care Asantehene Opoku Ware II şi curtea sa au la dispoziţie un palat impunător.

Denumire: achanti, asante.

Check Also

Yoruba ekiti şi ondo

Yoruba ekiti şi ondo trăiesc în Ogun State, ţinut de câmpii acoperite cu păduri umede …

Yoruba din Oyo

Yoruba din Oyo constituie trunchiul central al ansamblului yoruba; locuiesc în Oyo State, regiune de …

Yombe

Yombe este o populaţie din Congo (din regiunea Ncesse şi din jur de Chinipeze, Kakamocka …

Yineru

Yineru este o componentă nord-estică a ansamblului ashaninca (circa 3.000 de recenzaţi, la care se …

Yi

Yii sunt o populaţie din sud-vestul Chinei (sudul Sichuanului, Yunnanul în întregime, nord-vestul provinciei Guizhu) …