Anatol Codru

Anatol Codru (1 mai 1936, sat Molovata Nouă, raionul Dubăsari, Basarabia - 17 august 2010, Chişinău) - poet, eseist, traducător, regizor şi scenarist de film. Născut în familia lui Ion Condrea şi a Tatianei Stăncuţă.

Absolvă cursurile primare în satul de baştină şi cele medii în Dubăsari. Încă din acest timp devine preşedinte al cenaclului literar „Octombrie” şi îşi publică primele încercări literare în ziarul local „Lupta leninistă”. Concomitent, studiază desenul şi arta sculpturii la Palatul Copiilor din localitate. În anul 1953 este delegat la Prima Conferinţă Republicană a Tinerilor Scriitori.

După absolvire se angajează ca şef de club în comuna Cocieri, iar între 1958 şi 1963 este student al Facultăţii de Istorie şi Filologie din cadrul Universităţii de Stat din Chişinău. Este ales preşedinte al cenaclului literar „Luceafărul” (1959-1963) şi publică versuri în publicaţiile „Moldova socialistă”, „Tinerimea Moldovei”, „Cultura Moldovei”, „Tânărul leninist” şi „Scânteia leninistă”. La editura „Cartea moldovenească” îşi publică prima plachetă de versuri Nopţi albastre, prefaţată de Andrei Lupan. Este admis la Universitate şi în anul 1964 funcţionează ca redactor literar la săptămânalul „Cultura Moldovei” şi devine membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Un an mai târziu este angajat ca redactor la editura „Cartea Moldovenească” şi vede lumina tiparului cea de a doua carte de versuri Îndărătnicia pietrei. Manifestându-şi protestul pentru interdicţia de către cenzură a volumului de poeme Basmaua, semnat de poetul Ion Vatamanu, părăseşte demonstrativ editura, continuându-şi activitatea publicistică prin traduceri, pentru ca apoi să devină regizor de film, la studioul Moldova-film. În această calitate realizează în 1968 pelicula Trânta care obţine premiul 1 pentru regie la Festivalul Zonal de la Minsk. Anul 1968 îi prilejuieşte apariţia volumului Zodcii Manole.

Cariera literară a lui Codru se continuă cu apariţia volumului de versuri Feciori (1971); Piatra de citire (1980), editură care îi publică în anul 1986 volumul antologic Mitul personal. Aceeaşi editură îi publică în limba rusă Citai-kameni. Codru se distinge şi prin producţiile sale cinematografice, între care se enumera Balada prietenului meu, Puşkin în Moldova, Sunt acuzaţi martorii, Mihai Eminescu, Letopiseţul destinului nostru, Care pe care (pentru care este acuzat de miopie politică), Eu, Mihai Costenco, în total peste 30 de filme care au fost elogiate la festivaluri naţionale şi internaţionale de film.

Evidenta sa valoare artistică este evidenţiată de numeroasele distincţii primite, precum sunt: „Diploma pentru cea mai bună regie şi scenariu” la filmul Trânta, la Festivalul de la Minsk, 1968; Premiul I la Festivalul unional de film de la Ialta, 1973, pentru producţia Bachus, Premiul I „Cocostârcul de argint” şi diploma pentru cea mai bună regie la Festivalul Republican de film din Chişinău, 1978; distincţia „Grand Prix” pentru filmul Sunt acuzaţi martorii, la Festivalul Internaţional de film de la Ostrove (Cehoslovacia, 1990); Premiul pentru cel mai bun film Mihai Eminescu, (Suceava, 1992).

Primeşte premiul literar „Drujba narodov” la Moscova în 1976, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru cea mai bună carte de poezie Întâmplarea mirării, (1999); Placheta de aur, pentru opera Omnia, Bucureşti, 2001; Marele premiu al Academiei Române „Nichita Stănescu” la Ploieşti, 2002; Ordinul Republicii (Chişinău, 1996); Ordinul Mihai Eminescu, Chişinău, 1994; Medalia Mihai Eminescu, Bucureşti, 2001 etc. Codru este distins cu calitatea de membru al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova (AŞM); Maestru al Artei, Chişinău, 1987; Doctor Honoris Causa al Academiei de Economie şi Arta filmului din Chişinău în anul 2000. De asemenea, el este laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova (1991) şi al Premiului Naţional pentru tineret (1981).

Pentru succesele sale remarcabile pe tărâmul scrisului şi al filmului documentar, Codru este decorat cu Medalia Mihai Eminescu, în anul 1994, iar în 1999 i se decernează Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru cea mai bună carte de poeme Întâmplarea mirării, „Ordinul Republicii” îi este conferit pentru aportul său la dezvoltarea scrisului şi filmului naţional şi este ales membru de onoare al Academiei Internaţionale de Film din Federaţia Rusă.

Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova îi acordă titlul onorific de academician în 1999, pentru merite în arta scrisului şi a producţiilor cinematografice documentare, pentru ca în anul 2001 Codru să devină membru al Uniunii Scriitorilor din România. La Congresul VII (1993) şi VIII (1998) el este ales preşedinte al Uniunii Cineaştilor din Republica Moldova, iar guvernul român îl decorează cu Medalia „Mihai Eminescu”. În anul 2001, cineaştii din România îl sărbătoresc la Bucureşti, prilej cu care i se decernează distincţia „Placheta de aur”.

Pentru certa sa contribuţie la dezvoltarea literaturii şi filmului naţional, în 1996, cu prilejul împlinirii vârstei de 60 ani, Institutul de Istorie şi Teorie literară al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova, Universitatea de Stat, Uniunea Scriitorilor şi Uniunea Cineaştilor au organizat simpozionul „Anatol Codru: estetica poeziei metaforice”, ca prinos al celor peste 20 de volume de poezie ieşite de sub pana acestui mare scriitor, în critica literară contemporană Codru este prezent în numeroase exegeze de profil.

Astfel Grigore Vieru subliniază: „Anatol Codru crede cu toată fiinţa în puterea miraculoasă a metaforei şi îşi înalţă poemele pe soliditatea şi energiile ei sacre. Prin poemele „Pietrarii”, tot pământul e o piatră suferindă de dor, Baladă, Din ceruri, totuşi, s-a furat autorul atinge cele mai înalte zone ale poeziei, situându-se, astfel, printre cei mai înzestraţi poeţi ai scrisului românesc”.

Iar academicianul Nicolae Corlăteanu subliniază că „Dacă lira lui Anzione-grecul a făcut ca pietrele singure să se mişte pentru a forma zidurile de apărare ale oraşului Teba, talentul de poet distins cinematografist al lui Anatol Codru a făcut ca şi pietrele să vorbească despre Moldova noastră iubită”. Din Suedia, Ion Milaş scrie: „Poezia lui A. Codru prezintă un amestec fericit al celor două feluri de a trăi destinul neamului şi lumea. Tradiţional ca formă, dar absolut modern ca inspiraţie, Anatol Codru scrie o poezie de o limpezime şi puritate cu adevărat clasice”.

Opera literară

  • Nopţi albastre, Chişinău, 1962;
  • Îndărătnicia pietrei, Chişinău, 1967;
  • Versuri, Chişinău, 1969;
  • Feciorii, Chişinău, 1971;
  • Portret în piatră, prefaţă de Mihai Cimpoi, Chişinău, 1978;
  • Piatra de citire, Chişinău, 1980;
  • Mitul personal, Chişinău, 1986;
  • Bolta cuvântului, Chişinău, 1997;
  • Întâmplarea mirării, prefaţă de Arcadie Suceveanu, Chişinău, 1998;
  • Ruperea din nefiinţă, prefaţă de Ion Ciocanu, Chişinău, 1999.

Filmografie

  • Trânta, film documentar, regizor, 1968;
  • Biografie, film documentar, regizor, 1969;
  • Alexandru Plămădeală, film documentar, regizor, compozitor Arkady Luxemburg, 1969;
  • Bahus, film documentar, regizor, 1969;
  • Arhitectul Sciusev, film documentar, regizor, 1970;
  • Dimitrie Cantemir, film documentar, regizor şi scenarist, 1971;
  • Din îndemnul talentului, film documentar, regizor, 1971;
  • Vasile Alecsandri, film documentar, regizor, 1972;
  • Ion Creangă, scenarist, 1973;
  • Carnetul de partid, film documentar, regizor, 1973;
  • Biografia cântecului, film documentar, regizor, 1973;
  • Plai reînnoit, film documentar, regizor, 1975;
  • Neam de pietrari, film documentar, regizor, 1975;
  • Trânta, film de ficţiune, regizor şi scenarist, 1977;
  • Balada prietenului meu, film documentar, regizor, 1978;
  • Visul vieţii mele, film documentar, regizor, 1980;
  • Letopiseţul destinului nostru, film documentar, regizor, 1981;
  • Puşkin în Moldova, film documentar, regizor, 1982;
  • Starşinaua Mahail Varfolomei, film documentar, regizor, 1983;
  • Te salut, nouă generaţie, film documentar, regizor, 1983;
  • În constelaţia fraternităţii, film documentar, regizor, 1984;
  • Tălăncuţa, film documentar, regizor, 1986;
  • Cronica familiei Bologan, film documentar, regizor, 1987;
  • Sunt acuzaţi martorii, film documentar, regizor, 1988;
  • Eu, Nicolai Costenco, film documentar, regizor, 1989;
  • Mihai Eminescu, film documentar, regizor, 1992;
  • Ion Creangă, film documentar, regizor, 1998.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …