Amerindieni

Primii oameni din Americi trăiau acolo cu mii de ani înainte de sosirea exploratorilor europeni. Urmaşii multora dintre aceste popoare mai trăiesc şi astăzi în America de Nord şi de Sud.

Popoarele arctice, ca eschimoşii (inuiţii) şi aleuţii, trăiau în îndepărtatele părţi nordice ale Americii de Nord. Caraibii, aztecii, mayaşii, incaşii şi alte grupuri trăiau în Caraibe, Mezoamerica (Mexic şi America Centrală) şi America de Sud. Multe alte popoare trăiau în Canada şi Statele Unite de azi. Aceşti oameni sunt numiţi amerindieni, iar în Canada ei sunt cunoscuţi şi ca „primele naţiuni”.

Primele populaţii din Americi

Primele populaţii din cele două Americi au ajuns probabil în Alaska de azi venind din Asia. Oamenii de ştiinţă cred că acest lucru s-a întâmplat cu 60.000 până la 20.000 de ani în urmă. În această perioadă este posibil să fi existat pământ în locul în care acum Strâmtoarea Bering desparte Asia de America de Nord. În jurul anilor 10.000 î.Hr., aceşti oameni s-au răspândit în America de Nord, Centrală şi de Sud.

Populaţiile nord-americane

Populaţiile nord-americane s-au răspândit în nu mai puţin de 240 de grupuri. Aceste grupuri sunt uneori numite triburi sau naţiuni. Grupurile vorbeau limbi diferite, dar cele vecine duceau deseori moduri de viaţă asemănătoare.

Amerindienii din partea estică a Americii de Nord îi includeau pe irochezii din nord-est şi pe indienii Creek din sud-est. Oamenii din aceste regiuni foloseau scoarţa şi crengile copacilor pentru a construi case, arme, unelte şi bărci. Ei confecţionau haine din pieile cerbilor şi ale altor animale. Se ocupau cu vânatul, pescuitul şi culesul plantelor sălbatice. De asemenea, plantau porumb, dovleac, fasole şi tutun.

Indienii Sioux şi Cheyenne se numărau printre locuitorii Marilor Câmpii din centrul Americii de Nord. Imensele cirezi de animale cum ar fi elanul, cerbul, antilopa şi bizonul se hrăneau cu iarba de pe câmpii. Indienii de aici luau aproape tot ce aveau nevoie de la bizoni. Ei le mâncau carnea, făceau corturi şi haine din pieile lor şi unelte din oasele lor.

Indienii Pueblo, Navajo şi alte grupuri trăiau în partea aridă din sud-vest. Locuitorii acelor regiuni se învăţaseră să cultive pământul folosind foarte puţină apă. Unii construiau case din piatră şi argilă (lut uscat la soare), iar alţii trăiau în adăposturi mai simple.

Multe grupuri de indieni californieni trăiau de-a lungul Coastei de Vest. Ei pescuiau şi vânau, iar unele grupuri produceau faină din ghinde. Indienii Chumash construiau case cu acoperiş cu boltă, iar indienii Miwok făceau case parţial subterane.

Marele Bazin era pământul natal al indienilor Shoshone şi al altor popoare. Această zonă uscată cuprindea Nevada şi Utah de azi. Aceste populaţii au migrat în căutare de hrană. Vânau animale mici, pescuiau şi culegeau fructe sălbatice, alune, seminţe şi rădăcini.

În nordul acestei regiuni trăiau indienii Nez Perce, Flathead şi alte grupuri de indieni Plăteau. Aceştia pescuiau şi vânau, locuiau adesea în sate pe timp de iarnă, iar în timpul verii ei trăiau în aer liber, în colibe sau corturi.

Multe popoare trăiau pe coasta de nord-vest, o zonă care se întindea din California până în Alaska. Între acestea se numărau şi triburile Tlingit şi Kwakiutl. Locuitorii acestor regiuni pescuiau în oceane şi râuri. Unele grupuri vânau balene şi construiau case mari şi canoe rezistente din lemn.

Indienii Chipewyan, Cree şi alte populaţii locuiau în zona subarctică. Această zonă se găseşte în sudul Arcticii, şi cuprinde Alaska şi Canada de azi. Populaţiile subarctice vânau caribu, elani şi castori pentru mâncare. Ei confecţionau de asemenea corturi şi îmbrăcăminte din pieile animalelor.

Înaintea sosirii europenilor, diferite grupuri de amerindieni trăiau în multe dintre regiunile nord-americane.

Amerindienii şi europenii

Europenii au început să vină în Americi la sfârşitul anilor 1400. Ei i-au numit pe locuitorii acestor teritorii indieni pentru că aveau convingerea că ajunseseră în Indiile de Est, în Asia.

Europenii au adus aici noi plante şi animale. Calul a adus mari schimbări în viaţa amerindienilor. Grupurile călare puteau parcurge distanţe mari şi puteau vâna bizoni mult mai uşor decât înainte. Amerindienii au mai primit cu plăcere şi alte bunuri europene, cum ar fi ţesăturile, uneltele de metal şi armele de foc.

Dar europenii au adus cu ei şi boli, cum ar fi pojarul şi variola. Mulţi amerindieni nu le puteau face faţă, întrucât strămoşii lor nu fuseseră expuşi la astfel de boli. Variola a început în curând să facă ravagii în cadrul multor grupuri.

În anii 1600 mulţi oameni veniţi din Anglia s-au aşezat definitiv în estul Americii de Nord. La început, unii amerindieni i-au ajutat pe englezi, dar pe măsură ce soseau noi colonişti englezi, aceştia luau din ce în ce mai mult din pământurile amerindienilor. Spre deosebire de amerindieni, coloniştii credeau că fiecare persoană poate deţine pământ.

Între colonişti şi amerindieni au izbucnit astfel numeroase războaie. În Războiul regelui Filip (1675-1676), englezii au învins un grup de mai multe triburi. Această victorie le-a dat coloniştilor şansa să colonizeze şi mai mult pământ în Noua Anglie.

Amerindienii şi Statele Unite

Până la sfârşitul Revoluţiei Americane, în 1783, coloniştii controlau o mare parte din teritoriul de nord-est. În anii 1830, guvernul Statelor Unite a obligat indienii Cherokee şi alte triburi din sud-est să se mute spre vest. Călătoria lor dificilă este cunoscută sub numele de Drumul Lacrimilor. Guvernul a stabilit un teritoriu numit Teritoriul Indian (în prezent Oklahoma) pentru ca aceste triburi să îşi continue traiul acolo. Totuşi, coloniştii albi s-au stabilit curând şi acolo.

Pe la jumătatea anilor 1800, armata Statelor Unite a purtat numeroase bătălii împotriva populaţiilor din Marile Câmpii şi din teritoriile din sud-vest. Una din luptele finale a avut loc în 1890 la Wounded Knee, în Dakota de Sud.

În final, cei mai mulţi dintre amerindienii din vest au ajuns să trăiască în rezervaţii. Acestea erau zone pe care guvernul Statelor Unite le-a stabilit pentru anumite grupuri de amerindieni. Totuşi, rezervaţia unui asemenea grup era de cele mai multe ori mai mică sau într-o altă locaţie decât pământul natal al acelui grup. Condiţiile din rezervaţie erau proaste, iar mulţi amerindieni au fost nevoiţi să renunţe la modul lor tradiţional de viaţă.

Până în 1924, niciun amerindian din Statele Unite nu era cetăţean american. Mulţi dintre ei au obţinut dreptul de a vota abia în 1948.

În 1934 guvernul Statelor Unite a început să îi trateze mai bine pe amerindieni. S-a adoptat o lege care oferea amerindienilor mai multă putere de decizie în problemele privind pământul şi propriile persoane.

Cu toate acestea, mulţi amerindieni erau încă nemulţumiţi de modul în care fuseseră trataţi de guvernul american. La sfârşitul anilor 1960, a luat naştere un grup de protest numit Mişcarea Indienilor Americani (AIM). În perioada 1969-1971, AIM a preluat controlul asupra insulei Alcatraz din Golful San Francisco. În 1973, AIM a controlat oraşul Wounded Knee din Dakota de Sud pentru mai bine de două luni.

Amerindienii în ziua de azi

În Statele Unite sunt aproximativ 2,5 milioane de amerindieni (acest număr include eschimoşii şi alte popoare arctice), totalizând în jur de 1% din populaţia Statelor Unite. Mai puţin de jumătate dintre ei trăiesc în sau pe lângă nişte rezervaţii. Alte 1,7 milioane de persoane din Statele Unite au strămoşi amerindieni.

Rezervaţiile nu se află sub controlul judiciar al statelor americane. De aceea, grupurile de amerindieni au putut deschide cazinouri cu jocuri de noroc pe pământurile lor, afaceri care le-au adus bani şi au creat locuri de muncă. Chiar şi aşa, amerindienii care trăiesc în rezervaţii sunt în general mai săraci decât cei mai mulţi dintre americani.

Amerindienii continuă să lupte pentru respectarea istoriei şi culturii lor. Unii au protestat împotriva utilizării de către diverse echipe sportive a numelor sau mascotelor amerindiene. Mulţi cer guvernului Statelor Unite înapoierea sau plata pământurilor pe care au locuit strămoşii lor.

Check Also

Yoruba ekiti şi ondo

Yoruba ekiti şi ondo trăiesc în Ogun State, ţinut de câmpii acoperite cu păduri umede …

Yoruba din Oyo

Yoruba din Oyo constituie trunchiul central al ansamblului yoruba; locuiesc în Oyo State, regiune de …

Yombe

Yombe este o populaţie din Congo (din regiunea Ncesse şi din jur de Chinipeze, Kakamocka …

Yineru

Yineru este o componentă nord-estică a ansamblului ashaninca (circa 3.000 de recenzaţi, la care se …

Yi

Yii sunt o populaţie din sud-vestul Chinei (sudul Sichuanului, Yunnanul în întregime, nord-vestul provinciei Guizhu) …