Aleodor împărat, de Petre Ispirescu (comentariu literar, rezumat literar)

Basmul Aleodor împărat se încadrează în genul epic, iar ca specie literară este un basm popular, deoarece are autor anonim, el fiind transmis pe cale orală din generaţie în generaţie. A fost cules de Petre Ispirescu şi publicat în volumul Legendele şi basmele românilor din 1882.

Acţiunea

Acţiunea are la bază conflictul dintre forţele binelui şi ale răului, dintre adevăr şi minciună, iar deznodământul constă totdeauna în triumful valorilor pozitive asupra celor negative.

Expoziţiunea

Basmul începe cu o formulă iniţială tipică: „A fost odată ca niciodată [...] un împărat”, care ajunsese la bătrâneţe şi nu avea „şi el un copil”, începutul ilustrând motivul împăratului fără urmaşi. Tocmai când îşi pierduse nădejdea, a fost binecuvântat cu un băiat sănătos şi frumos şi, de bucurie, împăratul a ţinut petrecerile „trei zile şi trei nopţi”. Când se afla pe patul de moarte, împăratul şi-a chemat fiul şi l-a sfătuit ca nu cumva să calce pe moşia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-şchiop, pentru că va plăti cu viaţa.

Intriga

Intriga este declanşată de neatenţia tânărului care, plecat la vânătoare, a călcat pe „pământul pocitului om”. În zadar i-a explicat Aleodor că fusese o greşeală şi că nu avea intenţii rele, pocitania l-a trimis să i-o aducă pe fata lui Verdeş împărat, numai astfel putând să scape cu viaţă.

Desfăşurarea acţiunii

Aleodor a plecat la drum, a salvat pe rând o ştiucă, un corb şi un tăune, primind de la fiecare, drept răsplată, un solzişor, o pană şi un pufuleţ, cu îndemnul de a le folosi atunci când va avea nevoie de ajutor.

Petre Ispirescu

După trei zile de aşteptare la porţile palatelor lui Verdeş împărat, Aleodor îi cere fata în căsătorie. Împăratul îl supune unor probe, pentru ca tânărul să-şi dovedească vrednicia şi îi spune să se ascundă trei zile la rând. Dacă fata îl va găsi i se va tăia capul, iar de nu, fata va fi a lui. Aleodor s-a ascuns cu ajutorul ştiucii pe fundul mării, iar cu ajutorul corbului într-un stol ce zbura foarte sus, dar fata l-a dibuit. A treia zi, flăcăul a chemat tăunul, care l-a prefăcut într-o lindină (ou de păduche) şi l-a ascuns chiar în coada fetei de împărat. Ea nu l-a mai găsit de data aceasta, aşa că împăratul a fost nevoit să se ţină de cuvânt şi să-i dea fata.

Punctul culminant

Aleodor a dus-o pe tânără la Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-şchiop şi fata s-a cutremurat de scârbă atunci când l-a văzut. Pocitania n-a putut cu niciun chip să se apropie de ea şi „plesni de necaz”.

Deznodământul

Aleodor împărat a pus stăpânire pe moşia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-şchiop, s-a însurat cu fata de împărat şi au trăit fericiţi „până se istoviră”. Basmul se încheie cu victoria forţelor binelui asupra celor malefice şi cu formula finală specifică: „Iară eu încălecai p-o şea şi v-o spusei dumneavoastră aşa”.

Ca în toate basmele, binele învinge răul, dreptatea se împlineşte, adevărul triumfă, iar cei viteji şi cinstiţi trăiesc fericiţi până la adânci bătrâneţi, fiind astfel răsplătiţi pentru trăsăturile lor deosebite, ca simboluri ale valorilor morale ce trebuie să caracterizeze omenirea.

Personajul principal

Personajul principal şi eponim (care dă numele operei) al basmului este Aleodor. El participă la întreaga acţiune şi este imaginea binelui, întruchipând idealul etic de cinste, dreptate şi adevăr. Aleodor recunoaşte cinstit că a greşit atunci când a călcat pe moşia slutului şi, viteaz şi demn, tânărul îi propune pocitaniei să se înfrunte în luptă dreaptă.

Curajos, Aleodor pleacă s-o ia pe fata lui Verdeş împărat şi, model de cinste şi corectitudine, el o aduce pocitaniei, deşi fata îi era dragă. Milos, voinicul le cruţă viaţa animalelor întâlnite în drumul său: ştiuca, tăunele şi corbul.

Ca orice personaj de basm, Aleodor are şi însuşiri supranaturale, înţelege graiul necuvântătoarelor şi poate comunica firesc cu acestea, putându-se metamorfoza cu ajutorul lor în cosăcel (peşte), corb şi lindină. Fabulosul include şi obiectele miraculoase: solzişorul, pana şi pufuleţul. Ele ajută eroul să depăşească situaţiile dificile, iar cifra simbolică trei are putere magică. Aleodor este, aşadar, un personaj în care se împletesc însuşiri omeneşti şi fabuloase.

Alături de el, forţele binelui sunt reprezentate şi de fata de împărat care învinge şi ea forţele răului. Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-şchiop este un personaj fabulos şi reprezintă forţele răului. El este pedepsit în finalul basmului, prin faptul că fata de împărat îl respinge cu scârbă şi dispreţ, din care cauză pocitania plesneşte de necaz. În credinţele străbune se spune că oamenii însemnaţi de natură sunt răi şi răzbunători, astfel că „slutul” poate fi perceput şi din acest unghi.

Respectând caracteristicile speciei, formula introductivă, „A fost odată ca niciodată” sugerează un timp imaginar. Ascultătorii - cititorii - sunt introduşi într-o lume în care totul este posibil, iar spaţiul de desfăşurare a acţiunilor este imaginar.

Limbajul

Limbajul basmului popular, Aleodor împărat se caracterizează prin oralitate („ba că una, ba că alta”), care menţine trează atenţia ascultătorului. Vorbirea directă se îmbină cu vorbirea indirectă; verbele la perfectul simplu („se pomeni”, „îi zise”, „se sculă”, „se învoiră”) dau impresia că întâmplările au avut loc de curând; inversiunile („pocitului de om”) specifice stilului oral, precum şi cuvintele şi expresiile populare („se puse la poartă”, „n-avu încotro”, „să-şi aline foamea”, „pasămite”) sunt mijloace şi procedee artistice specifice basmului.

Stilul

Stilul îmbină armonios cele trei moduri de expunere - naraţiunea, descrierea şi dialogul - care dau farmec basmului, creaţie ce răspunde nevoii de bine, dreptate şi frumos a poporului român.

Check Also

Visează androizii oi electronice?, de Philip K. Dick (comentariu literar, rezumat literar)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, Statele Unite – 2 martie 1982, Santa …

Visările unui hoinar singuratic, de Jean-Jacques Rousseau (comentariu literar, rezumat literar)

Jean-Jacques Rousseau (28 iunie 1712, Geneva, Elveţia – 2 iulie 1778, Ermenonville, Franţa) – scriitor. …

Virgina în grădină, de A.S. Byatt (comentariu literar, rezumat literar)

A.S. Byatt (pseudonimul literar al Antoniei Susan Drabble) (24 august 1936, Sheffield, Marea Britanie – …

Viii şi morţii, de Patrick White (comentariu literar, rezumat literar)

Patrick Victor Martindale White (28 mai 1912, Knightsbridge, Londra, Marea Britanie – 30 septembrie 1990, …

Vieţi pârjolite, de Ricardo Piglia (comentariu literar, rezumat literar)

Ricardo Piglia (24 noiembrie 1941, Adrogue, Argentina) – scriitor. Titlul original: Plata quemada Prima ediţie: …