Monthly Archives: februarie 2018

Caracterizarea personajului Elena Drăgănescu din romanul „Concert din muzică de Bach”, de Hortensia Papadat-Bengescu

Romanul Concert din muzică de Bach este al doilea din ciclul Hallipilor şi a apărut în anul 1927, fiind una dintre cele mai realizate creaţii din întreaga proză a Hortensiei Papadat-Bengescu. Toate romanele acestui ciclu urmăresc destinul Hallipilor, al rudelor şi prietenilor lor, care fac parte din lumea mondenă a Capitalei, aşa-zisa „lume bună”, o faună care este compusă mai ales din snobi şi mai puţin din aristocraţi adevăraţi, exagerat stilizaţi. Perspectiva narativă a romanului se defineşte prin naraţiunea la persoana a III-a şi prin naratorul omniscient şi omniprezent, care ştie tot ceea ce fac, gândesc sau intenţionează sa întreprindă …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Ela din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, de Camil Petrescu

Adept al modernismului lovinescian, Camil Petrescu, este cel care, prin opera lui, fundamentează principiul sincronismului, altfel spus, contribuie la sincronizarea literaturii române cu literatura europeană (europenizarea literaturii române), prin aducerea unor noi principii estetice ca autenticitatea, substanţialitatea, relativismul şi prin crearea personajului intelectual lucid şi analitic, în opoziţie evidentă cu ideile sămănătoriste ale vremii, care promovau „o duzină de eroi plângăreţi”. Camil Petrescu opinează că literatura trebuie să ilustreze „probleme de conştiinţă”, pentru care este neapărată nevoie de un mediu social, în cadrul căruia acestea să se poată manifesta. Camil Petrescu propune o creaţie literară autentică, bazată pe experienţa trăită …

Read More »

Caracterizarea personajului Duca-Vodă din romanul „Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă”, de Mihail Sadoveanu

Romanul Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, de Mihail Sadoveanu, a apărut în anul 1929 şi constituie culmea prozei sadoveniene ce evocă perioada istorică de suferinţă şi de decădere a Moldovei, urmând volumelor Neamul Şoimăreştilor şi Vremuri de bejenie. Mihail Sadoveanu porneşte în crearea romanului de la documentele cronicarilor, dar şi din literatura populară care reţine în creaţiile folclorice cele mai importante evenimente istorice ale neamului românesc. Romanul evocă imaginea Moldovei din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, aflată în decădere economică şi sărăcia cruntă în care se zbate poporul în vremea domniei lui Duca-Vodă, evidenţiind lupta acestuia pentru a-şi …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Dionis (Dan) din nuvela „Sărmanul Dionis”, de Mihai Eminescu

Sărmanul Dionis, de Mihai Eminescu, este o nuvelă romantică şi fantastică. „Acesta a fost Eminescu, aceasta este opera lui. Pe cât se poate omeneşte prevedea, literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui şi forma limbii naţionale, care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a vestmântului cugetării româneşti” – aprecia Titu Maiorescu în studiul Eminescu şi poeziile lui (1889). Personalitatea complexă a poetului nostru naţional este determinată de vasta sa cultură de nivel european (studiază filozofia modernă: Kant, Schopenhauer, Hegel şi pe …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Doamna T din romanul „Patul lui Procust”, de Camil Petrescu

Al doilea roman al lui Camil Petrescu, Patul lui Procust, apare în 1933, la numai trei ani după Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război şi constituie, pentru literatura română, un eveniment deosebit, cu totul novator, consolidând astfel romanul românesc modern. Perspectiva narativă este reprezentată de naraţiunea la persoana I şi de prezenţa mărcilor naratorului care definesc subiectivismul romanului. Adept al modernismului lovinescian, Camil Petrescu este cel care, prin opera lui, fundamentează principiul sincronismului, altfel – spus, contribuie la sincronizarea literaturii române cu literatura europeană (europenizarea literaturii române), prin aducerea unor noi principii estetice ca autenticitatea, substanţialitatea, relativismul şi …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Doamna Ruxanda din nuvela „Alexandru Lăpuşneanul”, de Costache Negruzzi

Prima nuvelă istorică din literatura română, Alexandru Lăpuşneanul, de Costache Negruzzi, apare la 30 ianuarie 1840, în primul număr al revistei „Dacia literară”, înscriindu-se într-una dintre direcţiile imprimate de programul acesteia, Introducţie, conceput de Mihail Kogălniceanu şi anume inspirarea scriitorilor din istoria patriei. Pentru crearea acestei nuvele, Negruzzi se inspiră, în principal, din cronica lui Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei, ce ilustrează perioada cuprinsă între anii 1359 şi 1594. Tema nuvelei ilustrează evocarea unei perioade zbuciumate din istoria Moldovei şi anume cea de a doua domnie a lui Alexandru Lăpuşneanul (1564-1569). Doamna Ruxanda, personaj secundar al nuvelei istorice Alexandru Lăpuşneanul, …

Read More »

Caracterizarea personajului episodic Doamna Popescu din nuvela „Două loturi”, de I.L. Caragiale

I.L. Caragiale a rămas în literatura română ca dramaturg şi prozator remarcabil, operele artistice fiind rodul unei inteligenţe sclipitoare şi al unui spirit de observaţie ieşit din comun, conectat în permanenţă la realitatea socială. Dimensiunea tragică a existenţei umane, în care Caragiale se dovedeşte acelaşi artist desăvârşit ca şi în universul comicului, se manifestă mai ales în drama Năpasta şi în nuvele. Situate între tragic şi grotesc, între comic şi macabru, nuvelele lui Caragiale conturează un impresionant spectacol al lumii prin creaţii realiste, psihologice sau fantastice. Alături de Ioan Slavici, Caragiale este creatorul nuvelei realist-psihologice, deosebindu-se de acesta nu numai …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Dinu Păturică din romanul „Ciocoii vechi şi noi”, de Nicolae Filimon

Romanul Ciocoii vechi şi noi, de Nicolae Filimon, a fost publicat mai întâi sub formă de foileton în „Revista română”, iar în volum a fost publicat în 1863. Romanul lui Filimon este-precedat de mai multe încercări narative, cele mai multe nerealizate sub raport literar: Tainele inimii de Mihail Kogălniceanu (1855), Manoil (1855) şi Elena (1862) de Dimitrie Bolintineanu. Ciocoii vechi şi noi sau Ce naşte din pisică şoareci mănâncă, subintitulat de autor „romanţ original”, este considerat primul roman românesc, deşi există mai multe stângăcii în epica operei şi chiar în construcţia personajelor. Romanul este realist, deoarece conturează o monografie a …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Despot-Vodă din drama „Despot-Vodă”, de Vasile Alecsandri

Drama istorică Despot-Vodă, de Vasile Alecsandri, este scrisă în versuri şi ilustrează, în manieră romantică, un episod din istoria Moldovei, petrecut în secolul al XVI-lea. Piesa, subintitulată de dramaturg Legendă istorică în versuri, este structurată în 5 acte şi 2 tablouri şi a avut premiera în octombrie 1879, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti. Acţiunea se petrece în Moldova, în timpul primei domnii a lui Alexandru Lăpuşneanu (1558-1561). Despot-Vodă este protagonistul şi personajul eponim al dramei (care dă numele operei), precum şi personaj atestat istoric. Pe numele său adevărat, Eraclid, eroul este un bărbat grec cu mult farmec, fost mercenar …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Dănilă Prepeleac din basmul „Dănilă Prepeleac”, de Ion Creangă

Pasiunea lui Ion Creangă pentru literatura populară s-a concretizat în basmele pe care le-a scris, în care autenticitatea folclorică se îmbină în mod miraculos cu plăsmuirea artistică a realităţii, fantasticul fiind umanizat şi puternic individualizat. Cu Dănilă Prepeleac, Creangă începe seria basmelor în care dracii nu mai sunt forţe malefice periculoase pentru om, ci devin nişte bieţi prostănaci, uşor de păcălit de către ţăranul sau târgoveţul isteţ, viziune ce ilustrează „în cea mai înaltă măsură conştiinţa superiorităţii umane” (Zoe Dumitrescu-Buşulenga). Acestei teme, foarte îndrăgite de Creangă, îi aparţin şi alte creaţii literare: Povestea lui Stan Păţitul (1877) şi Ivan Turbincă …

Read More »