Monthly Archives: iulie 2016

Ciuma neagră şi urmările ei în Anglia

Începutul războiului de 100 de ani constituie pentru Anglia o perioadă de aparentă prosperitate. Furnizorii de alimente, armurierii, constructorii de nave fac avere. Jefuirea Normandiei duce la îmbogăţirea soldaţilor şi a familiilor lor. Nevoia de bani a regelui permite oraşelor şi indivizilor să cumpere libertăţi la preţuri convenabile. Situaţia vilanului, cu un secol înainte încă, începuse a se schimba cu repeziciune. Sistemul obligaţiilor în muncă fusese stânjenitor pentru ţăran, pe care-l împiedica să-şi lucreze pământul propriu. Dar nu era nici foarte comod pentru administratorul seniorului, care trebuia să organizeze munca folosind o mână de lucru intermitentă şi lipsită de răspundere. …

Read More »

Ideologiile democratice şi totalitare în Europa

În secolul al XX-lea are loc o confruntare între regimurile democratice şi cele totalitare în timpul primului război mondial principiile democraţiei liberale au avut de suferit datorită intervenţiei puternice a statului pentru obţinerea victoriei. Mai mult, după încheierea acestuia statul caută să menţină controlul pentru soluţionarea marilor probleme cu caracter economic sau social. În cele mai importante state democratice – Marea Britanie, Franţa şi Statele Unite – pentru rezolvarea gravelor probleme cu care se confruntă după război, electoratul a adus la putere partidele de dreapta: Partidul Conservator în Anglia, Blocul Naţional în Franţa, Partidul Republican în Statele Unite. Acestea au …

Read More »

Represiunea politică în regimurile totalitare interbelice

Mecanismul terorii Statele totalitare de tip comunist ori fascist s-au remarcat prin cele mai mari crime din istoria umanităţii. Statul totalitar este stăpânul tuturor, iar partidul unic este stăpânul statului. În afara conducătorului suprem, secretar general sau Fuhrer, nimeni nu are dreptul de a critica instituţiile statului şi politica partidului unic. Cu cât partidul unic este mai puternic, cu atât individul este mai lipsit de apărare şi mai neînsemnat. Metoda de guvernare totalitară este teroarea. Regimul totalitar a creat lagărul de concentrare, deoarece mijloacele clasice prin care statul practica constrângerea – închisorile – s-au dovedit ineficiente pentru scopurile sale. În …

Read More »

Curentele politice şi politicile culturale în Europa secolelor XIX-XX

Secolul al XIX-lea în Europa poate fi considerat un secol al revoluţiile Fie că au fost revoluţii sociale sau naţionale, industriale sau culturale ele au ca rezultat modernizarea statelor europene. În acelaşi timp, secolul al XIX-lea a fost secolul în care s-au cristalizat noi ideologii cu o contribuţie marcantă la schimbările majore pe care le cunoaşte Europa în secolul al XIX-lea, cu prelungire şi în secolul următor. Ideologiile semnificative ale secolului al XIX-lea au fost conservatorismul, liberalismul, socialismul, iar cele ale secolului al XX-lea fascismul şi comunismul. Fiecare dintre aceste ideologii au exercitat influenţe în plan cultural, dar şi invers: …

Read More »

Dezvoltarea culturii naţionale în secolul al XVIII-lea

Luminismul – ideologia dominantă a epocii Cultura ţărilor române din această perioadă, ca şi a celor mai multe ţări europene, se înscrie în curentul cultural-ideologic al luminilor. Oglindind prefacerile epocii, noua ideologie exprimă năzuinţele forţelor sociale progresiste, potrivnice rânduielilor vechi şi ideologiei ce le sprijinea. Prefigurată încă din primele decenii ale secolului al XVIII-lea, prin atitudinea de frondă a tinerilor Voltaire şi Montesquieu, ideologia luminilor cucereşte alte popoare şi alte ţări. Calitativ superior celui din prima jumătate a secolului, luminismul din a doua jumătate se radicalizează tot mai mult. Societatea este supusă unei critici necruţătoare, ideile materialiste şi ateiste găsesc …

Read More »

Prăbuşirea iozefinismului

Politica lui Iosif al II-lea şi în aceste limite a întâmpinat rezistenţe puternice. Căci, deşi menţinea poziţia de clasă a nobilimii, Iosif lovea totuşi puternic în prerogativele ei, în puterea politică proprie pe care o mai deţinea, în întregul sistem politic al ţării. A fost cucerită de el o intelectualitate progresistă, cucerită în .genere de ideile noi, luministe. A fost cucerită mai ales intelectualitatea popoarelor puse în inferioritate politică până acum, ca intelectualitatea românească. „Supt carele au resufleţit românii, şi eu atunci înflorind mult puteam” – se exprimă şi Gheorghe Şincai despre Iosif în Cronica sa. Clasele stăpânitoare în genere, …

Read More »

Construcţia democraţiei postdecembriste în România

Ultimul deceniu al secolului al XX-lea marchează în România trecerea de la un regim totalitar în care participarea „oamenilor muncii” la conducerea ţării era proclamată, dar, în realitate, nu era pusă în aplicare, la un regim care asigură principalele libertăţi şi drepturi cetăţeneşti specifice unei societăţi întemeiate pe valori democratice. Prăbuşirea regimului comunist din România În anii ’80 regimurile comuniste din Răsărit intraseră într-o profundă criză determinată de eşecul economiei centralizate şi de nemulţumirea populaţiei, însăşi conducerea sovietică a înţeles că vechiul tip de socialism bazat pe constrângere şi centralizare excesivă nu mai putea funcţiona iar în anul 1986, Mihail …

Read More »

Mineritul în Dacia romană

Minele de aur din Dacia formau una din bogăţiile de seamă ale provinciei în beneficiul fiscului imperial, înainte de cucerirea romană, ele aparţinuseră regelui dac, ca după 106 d.Hr., să treacă în patrimoniul împăratului roman. Exploatarea lor se intensifică sub stăpânirea romană prin introducerea unor sisteme de extracţie mai perfecţionate şi mai dezvoltate, prin folosirea muncii sclavilor şi a lucrătorilor specializaţi. Dacă autorii antici nu pomenesc deloc despre minele de aur ale provinciei, avem, în schimb, numeroase documente arheologice privitoare la această activitate, compuse din galerii părăsite, instrumente de minerit şi texte epigrafice. Cunoaştem două importante districte aurifere situate în …

Read More »

Guvernul coaliţiei de la Mazar-paşa

Guvernul coaliţiei de la Mazar-paşa, format sub presiunea maselor şi a crizei comerciale şi financiare la 27 aprilie / 9 mai 1876, nu reprezenta decât o parte a grupărilor coalizate. Dacă preşedintele Consiliului, Epureanu, era conservator, Mihail Kogălniceanu, ministrul Afacerilor Externe, şi Gheorghe Vernescu, ministrul Afacerilor Interne, liberali moderaţi, iar ministrul de Război, colonelul Gheorghe Slăniceanu, independent, ceilalţi miniştri reprezentau gruparea liberal-radicală. Lipseau din guvern reprezentanţii grupării liberal-moderate, condusă de Ion Ghica, şi cei ai „Fracţiunii”. Prezentându-se Adunării deputaţilor şi Senatului, guvernul declara că prin formarea sa a consacrat regimul reprezentativ parlamentar. Programul expus arăta că guvernul n-avea „spirit de …

Read More »

Parlamentul cel Lung

Parlamentul cel Lung (Long Parliament) este o sesiune a Parlamentului englez, convocată în noiembrie 1640 de Carol I, numită astfel pentru a o deosebi de Parlamentul cel Scurt (Short Parliament) din aprilie-mai 1640. Carol urmărea obţinerea de bani pentru susţinerea războiului împotriva scoţienilor. Parlamentul s-a împotrivit, cauzând demisia consilierilor regali, şi a votat un act care-i interzicea dizolvarea fără acordul membrilor săi. Tensiunile între rege şi Parlament s-au intensificat, până când a izbucnit Războiul civil englez (1642). În urma înfrângerii regelui (1646), armata, condusă de Thomas Pride, şi-a însuşit puterea politică şi în 1648 a alungat toţi membrii Parlamentului celui …

Read More »