Monthly Archives: iulie 2016

Mijloacele financiare ale insurecţiei pandurilor lui Tudor Vladimirescu

Un argument invocat în sprijinul tezei despre apartenenţa la Eterie a revoluţiei din Ţara Românească este faptul subvenţionării ei de către această societate. După Andrei Oţetea, Eteria a pus la dispoziţia lui Tudor Vladimirescu mijloacele materiale necesare pentru răscularea poporului român şi pentru constituirea oştirii de panduri: „Se ştie acum că fondurile lui Tudor proveneau din casa Eteriei”. Această afirmaţie se întemeiază mai ales pe o presupunere înregistrată de Ilie Fotino (infirmată însă de alte izvoare): „Mulţi… susţineau de probabil, cum că la plecarea sa din Bucureşti…, Tudor se prevăzuse cu destui bani de la… comitetele Eteriei”, anume de la …

Read More »

Imperiul Vlaho-Bulgar

Locuinţele românilor în Peninsula Balcanică Unii scriitori ai timpului nostru cred că Imperiul Valaho-Bulgar, întemeiat peste Dunăre în anul 1185, de către fraţii Petru şi Asan, s-ar fi întins şi la nordul fluviului asupra Munteniei şi raportă la românii din Muntenia numele de valahi din titulatura acelui imperiu. Se pretinde că „Imperiul Valaho-Bulgar al Asăneştilor se desfăcu, către sfârşitul dinastiei române din el, într-un stat român din stânga Dunării şi altul bulgar din dreapta ei şi că tot aici trebuie căutate originile principatului Valahiei, cu aşezămintele sale bizantino-bulgare şi cu numele de Ioan în titlul domnitorilor, moştenit de la Asăneşti”. …

Read More »

Buckingham şi Carol I

Cine priveşte atent, în portretele lui Van Dyck, tristul şi frumosul chip al lui Carol I se miră mai puţin de nenorocirile care au dat peste dânsul. Există în trăsăturile sale nobleţe, cinste, timiditate, dar şi un fel de sumbră încăpăţânare. Regele Carol era un bărbat cast şi pios. Roşea când auzea un cuvânt nelalocul lui şi rămânea tăcut când nu‑i plăcea vreo atitudine. Lipsit de imaginaţie, nu prevedea niciodată reacţiile supuşilor săi. Când reacţiile acestea îi erau ostile, se simţea surprins, şi o violenţă oarbă – violenţa timizilor – îl cuprindea. Avea sincera dorinţă de a face lucrurile cum …

Read More »

Ţara, comitatul şi districtul Haţegului

Calificativul de „ţară” (terra) cu care apare Haţegul la prima sa atestare documentară, se datorează datei acesteia, dar exprimă totodată şi raporturile de la 1247 dintre regalitatea maghiară şi Ţara Haţegului. Probabil că dacă atestarea ar fi fost mai timpurie cu un secol sau poate doar cu o jumătate de secol, am fi întâlnit în document calificativul „pădurea/codrul/Haţeg” (silva), sau o „silva” cu alt nume, dacă toponimul Haţeg nu este mai vechi decât mijlocul secolului al XIII-lea. O astfel de evoluţie, de la „silva” la „terra”, întâlnim pe durata secolului al XIII-lea în calificativele atribuite Maramureşului de cancelariile regatului, iar …

Read More »

Dezvoltarea meşteşugurilor şi organizarea breslelor în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

Principalele izvoare pentru studiul dezvoltării meşteşugurilor în veacul al XVII-lea rămân – ca şi pentru epoca anterioară – actele legate de stăpânirea unor proprietăţi, în care meşteşugarii figurează fie ca parte, fie ca martori. Ele sunt de data aceasta foarte numeroase, astfel că bogata informaţie pe care o cuprind, supusă unei analize metodice şi completată cu ştirile oferite atât de relatările călătorilor şi ale cronicarilor, cât şi de rezultatele săpăturilor arheologice, a îngăduit cercetărilor recent întreprinse să pună în lumină gradul de specializare atins în cursul veacului în diferitele ramuri de producţie, precum şi, în linii generale, formele de organizare …

Read More »

Năvălirea goţilor, hunilor şi gepizilor în Dacia

Goţii după Aurelian În tot răstimpul de peste 100 de ani ce se strecoară de la părăsirea Daciei până la venirea hunilor [270(275)-375], provincia reintrase sub stăpânirea neamurilor sarmate, care se întindeau mai ales în Muntenia. Astfel, pe timpul lui Constantin cel Mare (325-337), goţii, care până atunci par a se fi ţinut mai în linişte, atacă din nou Imperiul Roman şi provoacă pe Constantin a face o expediţie împotriva lor. El trece Dunărea pe un pod de piatră, acela, ale cărui rămăşiţe se văd şi astăzi încă la Celei, între gurile Jiului şi ale Oltului. Goţii sunt bătuţi de …

Read More »

Coloniile greceşti din Dobrogea în epoca arhaică (secolele VII-VI î.Hr.)

Faţă de sărăcia izvoarelor scrise cu privire la epoca de început a coloniilor greceşti din Dobrogea, informaţiile pe care ni le oferă bogatul material arheologic recoltat în săpăturile de la Histria sunt de-a dreptul revelatoare, nu numai pentru istoria acestei cetăţi în primele două veacuri ale existenţei sale, dar şi pentru toată viaţa istorică şi culturală de la Dunărea de jos din acea vreme.  Cele mai vechi urme arheologice din epoca arhaică au fost descoperite la Histria pe platoul situat la circa 600 metri spre apus de cetatea romană târzie. Un strat arhaic a existat desigur şi pe promontoriul situat …

Read More »

Lupta dintre burghezie şi moşierime în România pentru conducere (1866-1871)

Baza social-economică a luptei dintre burghezie şi moşierime După organizarea regimului burghezo-moşieresc au ieşit curând la iveală contradicţiile dintre burghezie şi moşierime, care au pornit între ele lupta pentru supremaţia în stat. Burghezia era interesată, în cea mai mare parte a ei, în dezvoltarea rapidă a economiei capitaliste şi căuta să aibă întâietate în viaţa politică a ţării, căci numai „dominaţia burgheziei industriale smulge rădăcinile materiale ale societăţii feudale”. Moşierimea, sprijinită de marea arendăşime şi de o parte a burgheziei comerciale şi cămătăreşti, căuta să dea dezvoltării capitalismului un ritm mai lent, spre a putea utiliza cât timp va avea …

Read More »

Regimul economic al dominaţiei otomane în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

Puternica afirmare militară a românilor sub conducerea lui Mihai Viteazul şi situaţia politică generală a Imperiului Otoman au făcut ca, la reintrarea ţărilor române sub dependenţa Porţii, sarcinile lor materiale faţă de statul suzeran să fie mult mai uşoare decât la sfârşitul veacului al XVI-lea. Haraciul, astfel cum ajunge să fie fixat în urma tratativelor duse de Radu Şerban, se ridica la 32.000 de galbeni, reprezentând adică circa 20% din valoarea pe care o atinsese în momentul său de creştere maximă, de la sfârşitul veacului al XVI-lea. Peşcheşul anual fusese de asemenea mult scăzut, după cum o arată evoluţia lui …

Read More »

Adunarea pregătitoare de la Blaj din 1848. Frământări în vederea alcătuirii unui program social şi naţional al românilor

Ideea unei adunări mari la care să participe ţăranii şi intelectualii români din toată Transilvania s-a născut în consfătuirile tinerilor cancelişti români din Târgu Mureş, în frunte cu Avram Iancu şi Alexandru Papiu-Ilarian. În acelaşi timp Simion Bărnuţiu avea în vedere, precum reiese din corespondenţa sa, o adunare a „inteligenţei” române, care să revendice recunoaşterea românilor din Transilvania ca naţiune politică de sine stătătoare, condiţie sine qua non pentru orice tratative cu reprezentanţii altor naţiuni. În înţelegere cu Avram Iancu, Alexandru Papiu-Ilarian şi Samuil Poruţiu, profesorul de filozofie din Blaj, Aron Pumnul, a adresat poporului român din principatul Transilvaniei o …

Read More »