Monthly Archives: iulie 2016

Satele târguri şi oraşele din spaţiul românesc

Habitatul rural În perioada prestatală principala formă de comunitate umană, în spaţiul românesc, a fost obştea sătească (teritorială), care a evoluat către aşezări stabile, cu un teritoriu delimitat, satele (din latinescul fossatum = loc întărit). În timp ce Occidentul a trecut la un habitat stabil, încă din secolele X-XII în spaţiul românesc această mutaţie s-a realizat cu întârziere şi numai treptat. În secolele XIV-XV satele erau mult mai mici decât cele de astăzi, cu un număr de case cuprins între 20 şi 150, satele întinse cu o populaţie numeroasă, fiind o excepţie. Aşezările rurale erau mai dese, mai ales în …

Read More »

Începutul acţiunii revoluţionare a lui Tudor Vladimirescu. Legăturile cu Eteria

În interpretarea mişcării pandurilor, unii istorici iau ca document de bază (pe lângă cuvântarea lui Tudor Vladimirescu de la Slatina) convenţia încheiată la Bucureşti, înainte de răscoală, între Tudor şi şefii eterişti Iordache Olimpiotul şi Ioan Farmache – comandanţi ai gărzii domnitorului Alexandru Suţu -, prin care ei se angajau să promoveze acţiunea revoluţionară în Ţara Românească, colaborând în lupta împotriva turcilor. Actul acesta, descoperit de Andrei Oţetea, în copie germană, în arhivele din Budapesta (1955), a fost intitulat de d-sa „legământul lui Tudor faţă de Eterie”. Andrei Oţetea socoteşte că acordul militar încheiat la începutul lui ianuarie 1821 dă …

Read More »

Alianţa Moldovei cu marele cnezat al Moscovei

Politica antipolonă desfăşurată de Ştefan cel Mare în anii 1490-1492 era legată de o nouă orientare a Moldovei în relaţiile sale externe, bazată pe o alianţă tot mai strânsă cu marele cnezat al Moscovei. Această alianţa avea la baza ei vechi relaţii economice, politice şi culturale. Ea fusese precedată de legături dinastice între Moldova şi cnejii ruşi, care concretizau – ca atât de frecvent în evul mediu – raporturi variate şi tendinţe politice bine definite. Prima soţie a lui Ştefan cel Mare, Evdochia, fusese fiica lui Olelko, cneazul Kievului şi nepoată, prin mama sa, a marelui cneaz al Moscovei, Vasili …

Read More »

Ţara Românească în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418)

În 1383, turcii îşi reîncep ofensiva împotriva unor teritorii pe care le mai deţinea Bizanţul în Peninsula Balcanică, precum şi a unor state şi stătuleţe sârbeşti şi bulgăreşti. Turcii atacă la început Salonicul, care rezistă cu dârzenie mai mulţi ani, apoi pe unii feudali albanezi şi bulgari, pătrunzând până în ţinuturile muntoase din Pind şi Zeta, şi ocupând poziţii strategice importante. În 1386, ei cuceresc prin surprindere cetatea Niş, una din cele mai importante chei ale căilor de comunicaţie din centrul Peninsulei, ceea ce le înlesneşte posibilitatea de a-şi întări presiunea asupra unui întins teritoriu, ce mergea de la Adriatica …

Read More »

Băştinaşii din Australia

Unii dintre aborigenii Australiei menţin şi astăzi stilul de viaţă de vănători-culegători. Aborigenii, populaţia băştinaşă a Australiei, erau în număr de 750.000 în momentul venirii primilor europeni. Erau profund legaţi de natură, bărbaţii fiind vânători iar femeile culegătoare de plante. Soarta lor a fost asemănătoare cu a indienilor nord-americani. Privaţi de terenurile de vânătoare, afectaţi de noile boli aduse de europeni, corupţi de alcool, vânaţi şi omorâţi în interesul menţinerii păcii, aborigenii au suferit un declin tragic. În anul 1921 mai erau 60.479 băştinaşi în Australia. După al doilea război mondial situaţia aborigenilor s-a îmbunătăţit. Au obţinut cetăţenia, drept de …

Read More »

România de la recunoaşterea independenţei la Conferinţa de pace de la Paris (1919-1920)

Recunoaşterea independenţei Tratatul de la Berlin a recunoscut independenţa României, dar condiţiile impuse îi limita acesteia suveranitatea, obligând cercurile politice şi diplomaţia românească la o percepţie mai lucidă a realităţii. În virtutea tradiţiei, marile puteri continuau să ignore statutul de independenţă al ţării pentru a-şi impune propriile interese. Garanţia colectivă existentă înainte de 1877 trebuia înlocuită cu un sistem de alianţe menit să-i asigure securitatea. Recunoaşterea independenţei României, a transformării statutului său extern, a fost rezultatul unor complicate demersuri diplomatice, legate mai ales de acordarea cetăţeniei evreilor şi lichidarea consecinţelor afacerii Stroussberg privind construcţia de căi ferate. Ca urmare, în …

Read More »

Eduard al VI-lea şi reacţia protestantă

Ce grup ciudat formau cei trei copii ai lui Henric al VIII-lea. Moştenitorul tronului, Eduard al VI-lea, fiul Janei Seymour, era un băieţel grav şi precoce care citea în fiecare zi zece versete din Biblie şi pe care reformaţii îl socoteau „un nou Iosua”. Maria, fiica Caterinei de Aragon, împlinise 31 de ani. Începea să se ofilească, obrazul ei rotund era de o paloare accentuată de părul ei roşu; părea bolnavă şi tristă. Educată de un cărturar spaniol şi mult mai mândră de a fi descendentă a regilor Spaniei decât fiica regelui Angliei, ea rămânea o catolică ferventă, se înconjura …

Read More »

Politica internă în Moldova şi Ţara Românească (1834-1848)

Viaţa politică a Principatelor Române în această perioadă este dominată de mişcările revoluţionare împotriva regimului feudal, care pregătesc revoluţia din 1848. Paralel cu aceste frământări revoluţionare, se desfăşoară şi conflictele dintre domn şi Obşteasca Adunare, primul urmărind să-şi impună autoritatea conferită de Regulamentul organic, a doua străduindu-se să-şi menţină şi să-şi întărească poziţia în stat, subminând autoritatea domnului. Nu este, prin urmare, vorba de o luptă între două tendinţe a două clase opuse, ci de lupta între fracţiunile clasei stăpânitoare, care tind să-şi asigure beneficii pe seama maselor şi îndeosebi a ţărănimii. Această luptă înlesneşte amestecul puterilor suzerană (Turcia) şi …

Read More »

Cnezatul Râului Mare

Ca principal afluent al Streiului, Râul Mare concentrează pe cursul său ca şi în valea râului învecinat şi mai mic, Sibişelul, toate aşezările de pe versantul nordic al Munţilor Retezat. Cea mai importantă dintre aşezări, cel puţin în secolele XIII-XV, a fost aceea de la Râu de Mori, sat de baştină şi reşedinţă a familiei cneziale care de-a lungul secolului al XIV-lea a transformat porecla unui strămoş – Kende – în antroponim – Cânde, Cândea – ce a devenit apoi nume de familie şi a evoluat spre forma Kendefy (fiul lui Cândea) pe măsura contopirii familiei în nobilimea regatului. Cnezatul …

Read More »

Războaiele strâmtorilor purtate de Genova şi Veneţia

Importanţa economică a bazinului Mării Negre avea în mod necesar să-i sporească interesul pe plan politic. Rivalitatea puterilor maritime reprezentate de republicile italiene determinase conflictul între escadrele lor în Mediterana şi în apele Levantului; ea se întinde acum asupra acestui nou teatru unde le atrage interesul pentru negoţ şi perspectiva atâtor noi debuşee. Existenţa comptoarelor şi coloniilor străine va genera inevitabil întâi concurenţa, apoi războiul colonial: acesta va fi la ordinea zilei în lumea mediteraneană în ultimele secole ale evului mediu, aşa cum va deveni, într-un plan mai îndepărtat şi mai vast, în secolul al XVIII-lea, între marile puteri maritime …

Read More »