Monthly Archives: iulie 2016

Mişcările ţărăneşti din Moldova şi Ţara Românească în prima jumătate a secolului al XVII-lea

Răscoalele ţărăneşti sunt deosebit de dese în această vreme şi capătă o mare amploare atât în Moldova, cât şi în Ţara Românească. Pricina acestor mişcări stă în exploatarea crescândă a ţăranilor de către boieri şi de stat, în condiţiile speciale ale regimului nobiliar. În prima jumătate a secolului al XVII-lea, asistăm la o nouă ofensivă boierească pentru deposedarea de pământ şi de libertate a moşnenilor şi răzeşilor, precum şi la deposedarea de ultimele drepturi a ţăranilor dependenţi (dreptul de strămutare şi dreptul de a nu fi vânduţi fără pământul pe care-l lucrau). Exploatarea feudală şi războaiele purtate pe teritoriul României …

Read More »

Cultura în Transilvania în vremea feudalismului dezvoltat (secolul al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XVI-lea)

Literatura populară În poezia populară din Transilvania – atât în cea românească, cât şi în aceea a maghiarilor, saşilor şi secuilor – alături de expresia sentimentelor general-omeneşti ale bucuriei, tristeţii sau dragostei, au apărut şi motivele luptei comune împotriva asupririi feudale şi pericolului turcesc. Apăsarea socială şi primejdia externă au imprimat dezvoltării poeziei populare din această epocă unele trăsături comune, fie că e vorba de românii din Transilvania, fie de maghiari şi saşi. Cântecul popular, deşi în trei limbi diferite, avea în esenţă acelaşi conţinut. Din fondul comun româno-maghiar al unei importante literaturii epice, în care se cântau vitejiile unor …

Read More »

Românii din afara graniţelor în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea

După 1848, un număr mare de români au continuat să trăiască în afara graniţelor Principatelor şi apoi ale României: în Ungaria (principatul istoric al Transilvaniei, Banat, Crişana, Maramureş), în Bucovina, în Basarabia şi la sud şi sud-vest de Dunăre, mai ales între Morava, Timoc şi Vidin, dar şi risipiţi în tot cuprinsul Peninsulei Balcanice, unde sunt cunoscuţi ca români macedoneni. Aflaţi sub diferite administraţii: ungară, austriacă, rusă sau otomană, românii nu au reuşit să participe la viaţa politică, dar şi-au evidenţiat apartenenţa la o comunitate distinctă printr-o intensă activitate culturală. Diaspora românească s-a format pe la jumătatea secolului al XIX-lea. …

Read More »

Formarea statului feudal Ţara Românească

Formarea statului feudal Ţara Românească este rezultatul firesc al dezvoltării societăţii dintre Carpaţi şi Dunăre pe calea feudalismului. Cuprinsul diplomei ioaniţilor din 1247, care reflectă o situaţie existentă încă înainte de năvălirea tătarilor din anul 1241, este concludent în ce priveşte stadiul în care se găsea această societate, dezvoltarea forţelor de producţie la un nivel apreciabil, existenţa claselor antagoniste şi a unor instituţii cu caracter feudal. Analiza importantului/document dezvăluie existenţa unor formaţiuni politice, a unor cnezate şi voievodate. Încheierea procesului de unificare a acestor stătuleţe, început în a doua jumătate a secolului al XIII-lea şi care a durat circa o …

Read More »

A doua vârstă a fierului pe teritoriul României

Caracterizarea generală şi personalizarea În perioada Latene au loc schimbări însemnate în economia şi viaţa social-politică a daco-geţilor. Acum ia un considerabil avânt metalurgia fierului; tot mai multe unelte sunt făurite din acest metal, cea mai importantă dintre ele fiind brăzdarul de fier pentru plug, care permite dezvoltarea agriculturii. Din fier sunt făurite şi armele, iar vasele de lut sunt confecţionate tot mai mult cu ajutorul roţii olarului; şi celelalte meşteşuguri au cunoscut un avânt considerabil. O ocupaţie importantă rămâne în continuare creşterea vitelor mari, a oilor etc.; arheologii au descoperit în Munţii Orăştiei şi urmele unor stâne dacice. Tot …

Read More »

Istoria Imperiului Vlaho-Bulgar

Petru, Asan şi Ioniţă Imperiul întâi bulgăresc fusese stins la 1018 prin puternicul braţ al lui Vasile Bulgaroctonul. Bulgarii rămaseră în stăpânire bizantină 167 de ani, până când în 1185 sună iarăşi pentru ei ceasul eliberării de sub jugul străin. Trezirea lor la viaţa neatârnată le veni însă dintr-o parte, la care ei poate nu se aşteptau: de la păstorii români din Munţii Balcani. Răscoala acestora fu provocată prin următoarea împrejurare: Împăratul Isac al II-lea Anghelul îşi pusese în gând să sărbătorească căsătoria lui cu fiica lui Bela al III-lea, regele Ungariei, într-un chip cu totul neobişnuit. Pentru a-şi aduna …

Read More »

Sciţii şi agatirşii. Topografia Sciţiei

În vremile cele mai vechi despre care istoria ne-a lăsat vreo pomenire, ţările care alcătuiesc patria liberă sau încă subjugată a românilor, erau adăpostul mai multor popoare, pe rădăcina cărora – acum adânc îngropată, s-au altoit pe rând toate acele elemente, din ale cărora introlocare se urzi poporul român. Până în vremile mai nouă când s-au dezvoltat studiile preistorice, ştirile asupra acestor vremuri de mult apuse se culegeau din singurul izvor direct asupra lor, din părintele istoriei, nemuritorul Herodot. Acuma însă arătările lui pot fi îndeplinite şi îndreptate prin interpretarea rămăşiţelor lăsate de timpurile preistorice de la Dunărea de jos …

Read More »

Dezvoltarea edilitar-arhitectonică a Craiovei la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea

Secolul al XVIII-lea deschide o perioadă de restaurare a monumentelor din secolele anterioare, dar şi de construcţii noi. Cu un secol mai înainte, Matei Basarab a refăcut în tradiţionalul stil muntenesc biserica Sf. Dumitru, iar Constantin Basarab mănăstirea Jitianu. De la sfârşitul secolului (1699) datează Casa Băniei, cea mai veche construcţie existentă azi în oraş; după aprecierile istoricilor de artă, ea continuă una mai veche, din secolul al XV-lea, a familiei Craioveştilor. A fost reşedinţa lui Mihai Viteazul, când deţinea demnitatea de mare ban al Craiovei. Construcţie brâncovenească, Casa Băniei este o clădire cu două nivele, cu camere cu bolţi …

Read More »

Regimul nobiliar în Moldova în primele decenii ale secolului al XVII-lea

În Moldova, instaurarea regimului nobiliar s-a realizat prin ridicarea la domnie a familiei Movileştilor, prima familie boierească care a ocupat tronul fără să fi avut legături cu vechile dinastii. Sprijiniţi pe ajutorul oştirilor nobiliare polone, Movileştii au putut să facă faţă câtva timp răscoalelor ţărăneşti şi rivalităţii celorlalte grupări boiereşti din Moldova, întărind astfel regimul nobiliar. Situaţia lor este primejduită din momentul în care turcii hotărăsc să-şi restabilească dominaţia deplină asupra celor trei ţări române, înlăturând influenţele politice străine. Căderea Movileştilor (1611-1617) În 1611, turcii, pentru a înlătura influenţa politică polonă din Moldova, mazilesc pe tânărul Constantin Movilă şi numesc …

Read More »

Constituţia României din 1866

În anul 1866 se petrec două evenimente semnificative în dezvoltarea politică a României moderne: înscăunarea unui prinţ străin, care a dat ţării prestigiu şi sprijin politic, diplomatic şi economic, şi aplicarea unei constituţii liberale, care a creat cadrul necesar funcţionării instituţiilor moderne şi a reglementat statutul monarhiei în România. Cei care au organizat detronarea lui Cuza au instalat un guvern provizoriu şi au început demersurile pentru a găsi un domnitor. Această problemă era dezbătută şi de Puterile garante, care-şi exprimau îngrijorarea în legătură cu tendinţele republicane şi de independenţă ale românilor. Rusia şi Turcia foloseau prilejul pentru a cere separarea …

Read More »