Monthly Archives: iulie 2016

Stăpânirea romană în Dobrogea, Muntenia şi Moldova. Înaintarea cuceririi romane la Dunărea de Jos

În ciuda biruinţei categorice obţinute de romani în cursul celui de-al III-lea război mitridatic asupra cetăţilor de pe ţărmul de vest al Mării Negre, extinderea şi consolidarea stăpânirii lor la Dunărea de Jos era sortită să întâmpine piedici. Mai puţin de zece ani după succesele obţinute de M. Terentius Varro Lucullus,- către vremea când, în numele Senatului, Pompeius organiza durabil cuceririle asiatice din ţara colchilor până la graniţele Egiptului, – cetăţile din Pontul Stâng, odată mai mult unite în faţa unei primejdii comune, se răsculau împotriva împilării unui guvernator al Macedoniei, C. Antonius Hybrida (62 î.Hr.). Ajutate de geţii şi …

Read More »

Domnia lui Dimitrie Cantemir (1710-1711)

Dimitrie Cantemir a fost una dintre cele mai mari personalităţi ale perioadei feudale din istoria poporului român, învăţat şi om de stat cu largi orizonturi, el a lăsat o operă istorică şi geografică de valoare europeană, tradusă în numeroase limbi. În această operă se regăsesc ideile politice pe care le-a aplicat în timpul domniei lui în Moldova şi în vremea şederii în Rusia, ca sfetnic al lui Petru I. Dimitrie Cantemir s-a ridicat împotriva regimului boieresc din Moldova şi în acelaşi timp a înălţat steagul luptei pentru independenţă împotriva dominaţiei otomane. Ca ostatic la Poartă, în timpul domniei tatălui său, …

Read More »

Primele legături ale lui Ştefan cel Mare cu polonii şi împăcarea boierilor

Un povestitor care a strâns într-o întinsă lucrare scrisă în româneşte, pe lângă ştirile cuprinse în vechea cronică slavonească şi amintiri, vechi de abia un veac şi jumătate, care pe vremea lui erau păstrate încă în toată puterea lor de popor, spune că Ştefan, luând domnia, „nu cercă să aşeze ţara, ce de războaie se găti. Că au împărţit oastei sale steaguri şi au pus hotnogi şi căpitani; care toate cu noroc i-au venit”. Cu adevărat aşa trebuia să se înfăţişeze urmaşilor, celor mai apropiaţi chiar, omul care câştigase 34 de biruinţe şi dăduse de 36 de ori piept cu …

Read More »

Craiova pe drumul dezvoltării învăţământului superior

Îndeplinirea prevederii programatice a revoluţiei din 1848 (cuprinsă în Proclamaţia de la Islaz), crearea unei Universităţi la Craiova, are loc abia după un secol. Legea nr. 138 din 25 aprilie 1947 prevedea înfiinţarea Universităţii din Craiova cu patru facultăţi: medicină umană, medicină veterinară, ştiinţe economice, comerciale şi cooperatiste şi agronomie. În anul universitar 1947-1948 îşi deschide porţile numai una din facultăţile universităţii, Facultatea de agronomie, ale cărei cursuri încep la 17 aprilie 1948. În 1951 s-a creat al doilea Institut de învăţământ superior în Craiova: Institutul de maşini şi aparate electrice. Din anul universitar 1953-1954, acest institut funcţionează cu încă …

Read More »

Transporturile în ţările române în anii 1848-1864

La mijlocul secolului al XIX-lea a apărut necesitatea îmbunătăţirii tuturor formelor de transport, datorita dezvoltării producţiei de mărfuri, creşterii comerţului intern şi extern. Îmbunătăţirea căilor de comunicaţie urma să sprijine dezvoltarea pieţei naţionale a Principatelor şi să ajute procesul de creştere a acestei pieţe, cuprinderea într-o piaţă unică a întregului teritoriu locuit de poporul român. Drumurile erau proaste, căile ferate inexistente, porturile neamenajate, legăturile poştale lente, costul transporturilor deosebit de ridicat, iar silozurile de cereale, care ar fi îngăduit o mai bună conservare, lipseau. Trebuia ca Principatele să fie dotate cu mijloace de transport rapide şi ieftine. Economistul Winterhalder semnala …

Read More »

Istoria politică a geto-dacilor în secolele I î.Hr. şi I d.Hr.

Istoria politică a geto-dacilor în cele două secole ce premerg cuceririi Daciei e strâns legată de înaintarea puterii romane în Peninsula Balcanică şi în Pannonia. Datorită acestui fapt, aproape toate ştirile despre ei ne sunt transmise de istoricii şi scriitorii Romei, fie de limbă greacă, fie de limbă latină. Prea puţine informaţii ne vin din izvoare epigrafice, numismatice sau arheologice. Pătrunderea Romei în Peninsula Balcanică începută pe la sfârşitul secolului III î.Hr. şi cucerirea succesivă a peninsulei în cursul veacurilor II şi I transformă cursul de jos al Dunării în o graniţă firească între romani şi daco-geţi. De fapt, Dunărea …

Read More »

Dezvoltarea comerţului şi a oraşelor în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Sporul cantitativ pe care-l cunoaşte producţia Moldovei şi Ţării Româneşti în secolul al XVIII-lea a îngăduit o intensificare a schimburilor pe piaţa internă şi o creştere a exportului de mărfuri, după cum, la rândul său, lărgirea pieţei – în proporţii care, de altminteri, nu trebuie exagerate – a stimulat producţia atât în domeniul agriculturii şi al ramurilor anexe, cât şi într-acel al meşteşugurilor. Progresele economiei marfă-bani au însemnat noi breşe în poziţiile încă puternice ale economiei naturale, care-şi avea principalele puncte de sprijin în gospodăria ţărănească, într-o vreme când oraşele înseşi îşi mai satisfăceau o parte din nevoile alimentare prin …

Read More »

Geto-dacii şi lumea mediteraneană

Punte de legătură între seminţiile din Peninsula Balcanică şi cele din teritoriile aflate în răsăritul, centrul şi nordul Europei, geto-dacii au intrat de timpuriu în contact cu alte popoare, preluând o serie de elemente de cultură şi de civilizaţie de la acestea şi adaptându-le creator la propriile lor necesităţi şi tradiţii. În particular, ei au avut contacte durabile cu grecii stabiliţi pe malurile Pontului Euxin şi mai apoi cu romanii. Geto-dacii Geţi şi daci reprezintă denumirile sub care a intrat în istorie ramura nordică a tracilor, popor de origine indo-europeană. Numiţi „geţi” în izvoarele greceşti şi „daci” în cele romane, …

Read More »

Reforma agrară de la 14/26 august 1864 din Principatele Unite

Actul de la 2/14 mai fiind acceptat de puteri şi refuzul majorităţii moşiereşti a Adunării de a vota împroprietărirea pe locurile aşa-zis legiuite fiind motivarea principală a loviturii de stat, se cerea să se rezolve neîntârziat problema agrară. Relaţiile feudale frânau dezvoltarea tehnicii, formarea muncitorilor salariaţi, acumularea de capitaluri, dezvoltarea pieţei, într-un cuvânt dezvoltarea noului mod de producţie capitalist. Baza feudală trebuia înlăturată din agricultură, de care era legată majoritatea populaţiei ţării şi unde relaţiile clăcăşeşti erau dominante. Secularizarea în decembrie 1863 a averilor mănăstireşti, când statul a luat asupra lui domenii care acopereau circa un sfert din suprafaţa ţării …

Read More »

Monarhia luptelor de partid înainte de Carol al II-lea

Cu toată neaşteptata cădere a quasi-dictatorului iugoslav (februarie 1939), cu toate asigurările anglo-franceze şi înfrânarea momentană a încercării de lovitură ungară, în martie (1939), cea mai elementară prudenţă, ca şi interese economice care se puteau aprecia uşor, trebuiau să impună deci României, în regimul care, cum se va vedea, se schimbase încă de la începutul anului 1938, o politică de aşteptare până la o lămurire, prin înţelegerile dorite de Anglia sau fie şi prin adevărata catastrofă a unui nou război, a situaţiei generale, ameninţată, ani întregi de zile, şi de urmările războiului civil spaniol şi de neaşteptatele revendicări italiene contra …

Read More »