Monthly Archives: iulie 2016

Cultura Vatina

Acest grup cultural, numit după o localitate din Banatul iugoslav, este răspândit în Banat şi mai spre vest, până în Sirmia şi Slovenia. În stadiul actual al cercetărilor el este greu de separat pe de o parte de cultura Periam-Pecica, pe de alta de cea Gârla Mare. Sunt însă suficiente indicii că el s-a desprins la un moment dat – greu încă de precizat din grupul Periam-Pecica, acesta din urmă rămânând să se dezvolte ca atare doar în bazinul inferior al Mureşului. Grupul Vatina se constituie pare-se şi în strânsă legătură cu cel Verbicioara din Oltenia, după cum arată înrudirea …

Read More »

Ocuparea Câmpiei Pannonice de către maghiari

În anul 895 maghiarii sub conducerea lui Arpad încheie o alianţă cu împăratul Bizanţului, Leon Filozoful, împotriva bulgarilor, care reprezentau o piedică în faţa expansiunii lor spre vest. Atacând Bulgaria, maghiarii au suferit o grea înfrângere. În acelaşi timp, fiind atacaţi de pecenegi ei au fost nevoiţi să părăsească Atelcuzul. În urma acestor evenimente, maghiarii s-au deplasat spre Câmpia Pannonică, sub conducerea lui Arpad îndreptându-se spre nord, pe la Kiev şi Halici, şi pătrunzând în valea Tisei superioare prin pasul Verecke. Cele mai vechi şi cele mai numeroase descoperiri de morminte vechi maghiare provin din ţinuturile Zemplin şi Szabolcs ale …

Read More »

Dezvoltarea ţărilor române de la sfârşitul secolului al XIV-lea până la mijlocul secolului al XV-lea

În noua perioadă istorică, ţările române realizează progrese atât din punct de vedere economic, politic-instituţional, cât şi cultural. Într-o societate împărţită în clase antagoniste, cum era cea feudală, de aceste progrese beneficiază mai ales clasele dominante – feudalii şi patriciatul orăşenesc -, în timp ce masele producătoare – ţărănimea, orăşenimea de rând şi lucrătorii de la ocne şi mine – sunt exploatate în beneficiul claselor dominante. Dezvoltarea economică Agricultura şi creşterea vitelor Principala ramură economică, agricultura, înregistrează un progres remarcabil prin folosirea unor unelte mai bune, prin cultivarea mai raţională a pământului, ceea ce asigură o producţie sporită. Plugul se …

Read More »

Scrierea de tranziţie în Principatele Române

Schimbările în plan economic, social şi politic ce au avut loc în societatea românească la începutul epocii moderne au pus probleme urgente de adaptare a limbii române, de sincronizare a ei la noul ritm şi la noile exigenţe de dezvoltare. Una dintre cele mai acute probleme o reprezenta sistemul de scriere, care a cunoscut la începutul secolului al XIX-lea o perioadă de tranziţie de la scrierea chirilică la impunerea definitivă a alfabetului latin. Origini Alfabetul chirilic, cunoscut în spaţiul românesc încă din secolul al X-lea, a fost folosit în scrierile în limba slavonă, iar din secolul al XVI-lea până în …

Read More »

Monarhia din România şi partidele politice

România Mare nu a însemnat doar graniţe lărgite, provincii reunificate sau probleme ale minorităţilor, ci şi un nou sistem politic. Votul universal acordat în 1918 şi aplicat pentru prima dată în 1919, a adus cu sine o nouă configuraţie pe scena politică şi un nou tip de discurs politic. Pe de altă parte, după marele rol pe care l-a jucat în timpul războiului, monarhia suferă acum o scădere de prestigiu, în special după ceea ce s-a numit criza dinastică. Monarhia Războiul de întregire a ridicat enorm cota de popularitate a monarhiei: atitudinea lui Ferdinand faţă de Antantă, promisa reformă agrară, …

Read More »

Istoria Craiovei

Craiova este un oraş plin de istorie. Dintre lucrările care s-au ocupat de istoria acestei străvechi aşezări româneşti menţionăm Originile Craiovei de B.P. Hasdeu (1878), Schiţe de istoria Craiovei de Pessiacov (1902) şi Craiova – cercetări istorice – Târgul Craiovei de Anastase Georgescu (1936). În decursul anilor au fost publicate în ziare şi reviste numeroase alte studii cu privire la istoria Craiovei. Unele lucrări sunt Oraşele oltene şi mai ales Craiova în pragul vremurilor nouă de Nicolae Iorga (1925) şi Bănia în Ţara Românească (1965) de Ştefan Ştefănescu aduc, de asemenea, o contribuţie de seamă la cunoaşterea istoriei oraşului Băniei.

Read More »

Condiţiile social-economice şi politice în România între 1864 şi 1878

Prin emanciparea ţăranilor de servituţile feudale, prin deposedarea parţială – uneori totală – a unui însemnat număr de ţărani de pământul la care avuseseră dreptul în condiţiile feudalismului, prin desfiinţarea servituţilor feudale şi trecerea sub regimul juridic burghez a marii proprietăţi funciare şi prin acumularea primitivă a unor însemnate sume de bani în mâinile moşierilor, reforma agrară din 1864 a constituit un moment extrem de important pentru dezvoltarea capitalismului în România, capitalismul devenind modul de producţie dominant în economia României. Dezvoltarea procesului de constituire a unei pieţe interne unice, înlesnită de unirea vamală din 1848 şi întărită de unirea politică …

Read More »

Feudalism

Feudalismul este o noţiune apărută în secolul XVII, folosită pentru a descrie sistemul de relaţii economice, juridice, politice şi sociale din Evul Mediu european. Provenit din cuvântul latinesc feudum (fief), dar necunoscut de oamenii Evului Mediu, termenul feudalism a fost folosit cu sens foarte larg, denumind societatea medievală ca întreg, iar în acest mod poate fi înţeles drept un sistem socio-economic numit adesea sistem seniorial. Într-un sens mai restrâns, era utilizat pentru a descrie relaţiile dintre seniori şi vasali, ce implicau acordarea unor teritorii în schimbul serviciilor militare. În acest sens, se consideră că feudalismul a apărut în secolul XI, într-o perioadă lipsită …

Read More »

Întâlnirea de la Goleşti din 1821

Retrăgându-se spre mănăstirile întărite din Oltenia, cu gândul de a rezista turcilor până va obţine de la Poartă recunoaşterea drepturilor ţării (potrivit mărturiei lui Petrache Poenaru, păstrate de C.D. Aricescu), Tudor Vladimirescu n-a urmărit să facă joncţiunea cu trupele eteriste. În timpul retragerii, Vladimirescu a vrut să evite atât ciocnirea cu turcii, cât şi cu eteriştii. N-a făcut cale întoarsă pe drumul către Şerbăneşti şi Slatina, pe care venise la Bucureşti, căci s-ar fi expus atacurilor turceşti. N-a apucat nici drumul Târgoviştei, care îl ducea la Alexandru Ipsilanti. A pornit în direcţia Piteşti – Râmnicu Vâlcea, pe drumul cel mai …

Read More »

Romanitatea şi creştinismul pe teritoriul Daciei

Evacuarea oficială a Daciei romane după 271 nu a însemnat renunţarea din partea Romei la controlul ţinuturilor nord-dunărene. Până în secolul al VII-lea acestea au rămas în sfera de influenţă politico-militară, economică şi culturală romană. O dovedesc repetatele reorganizări ale regiunilor sud-dunărene, atenţia acordată frontierei Dunării şi Dobrogei. Permanenta circulaţie de oameni şi bunuri din zonă a făcut ca influenţa romanizatoare a imperiului să se menţină în fosta Dacie mult timp. Romanitatea la Dunărea de Jos Rămasă sub stăpânire romană, Dobrogea a avut un important rol strategic: aici era staţionat un mare număr de unităţi militare, iar eforturile de apărare …

Read More »