Monthly Archives: iulie 2016

Producţia de mărfuri în Dobrogea romană în secolele I-III d.Hr.

Înainte de toate, oraşele pontice au desfăşurat în noile condiţii create de stăpânirea romană, o largă activitate economică, întemeiată pe munca sclavilor şi a meseriaşilor liberi. Callatis, urmat de Tomis şi Histria, devin în cursul secolelor I-III d.Hr. cele mai însemnate centre de producţie de mărfuri din întreaga Dobroge. Numeroase ateliere metalurgice şi ceramice asigură comerţului local o mare parte din produsele necesare agriculturii şi vieţii de toate zilele. Astfel, la Moşneni, lângă Mangalia, s-a descoperit un întreg inventar agricol, datând din epoca romană şi provenind foarte probabil din Callatis. Într-un mormânt de lângă acelaşi oraş s-au descoperit căni şi …

Read More »

Crearea Partidului Comunist Român

Lupta ideologică pentru crearea Partidului Comunist Român Ideile socialiste au avut în anii următori primului război mondial o arie largă de răspândire, propagându-se în toate categoriile de oameni ai muncii, dar îndeosebi în rândurile proletariatului industrial. Purtătorii acestor idei în perioada, 1918-1921 au fost membrii Partidului Socialist, ai organizaţiilor sindicale muncitoreşti şi ai grupurilor comuniste care, deşi restrânse numericeşte, activau atât în interiorul partidului cât şi în afara lui. Activitatea organizaţiilor muncitoreşti a devenit din ce în ce mai viguroasă şi mai cuprinzătoare odată cu părăsirea teritoriului României de către armatele de ocupaţie germane. În luna noiembrie 1918, vechiul partid …

Read More »

Istoriile, alternative ale lumii – paranoia sau iluminare?

Prin „societate secretă” înţelegem orice organizaţie care îşi ascunde, de obicei, membrii sau activităţile de cei din afară. Intrările vor cuprinde societăţile şi tipurile de grupuri. Unele articole abordează simbolurile fundamentale, locurile şi miturile care stau la baza societăţilor secrete şi care le conturează ritualurile. Astfel de societăţi prezintă o diversitate foarte mare. Pentru multe dintre ele, modelele clasice sunt ordinele frăţiilor sau cele cavalereşti, ca în cazul masonilor sau rozacrucienilor, precum şi al predecesorilor lor medievali, cavalerii templieri. Aceste frăţii implică ritualuri de iniţiere şi existenţa unor ranguri sau „grade” după model militar. Pe măsură ce un membru înaintează …

Read More »

Meşteşugurile în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Dezvoltarea forţelor de producţie şi adâncirea diviziunii sociale a muncii au dat posibilitate meşteşugarilor să lucreze în secolul al XVIII-lea în condiţii mai bune şi cu un randament mai mare decât în epoca anterioară. Activitatea lor, în ceea ce priveşte cele trei categorii principale (pe domenii, la sate şi la oraşe), se desfăşoară însă în mod inegal. Meşteşugurile domeniale, atât de înfloritoare altă dată, sunt acum în continuă decădere, prin adâncirea unui proces început încă din secolul precedent. Obiectele pe care le produc nu mai sunt rentabile faţă de preţul de cost ridicat şi de calitatea lor. Mărfurile meşteşugăreşti de …

Read More »

Dieta Transilvaniei din 1846-1847

În faţa societăţii transilvane stăteau sarcini foarte importante. Trebuia desfiinţată iobăgia, împreună cu toate sarcinile feudale; absolutismul trebuia înlocuit cu o democraţie burgheză. Diferitele naţiuni căutau să ajungă la drepturile lor, la independenţă naţională. Acestea erau sarcinile puse la ordinea zilei de dezvoltarea economică şi socială a Transilvaniei. Dieta din anii 1846-1847, care a luat în discuţie introducerea reglementării urbariale, a oferit o bună ocazie de strângere a legăturilor între forţele progresiste, pentru a face măcar un pas înainte spre îmbunătăţirea soartei ţărănimii. Această ocazie a fost compromisă însă prin slăbiciunea mişcării reformiste a nobilimii şi prin tendinţa de răpire …

Read More »

Premise istorice ale redobândirii independenţei poporului român

Este o caracteristică a istoriei poporului român străduinţa de a asigura o dezvoltare liberă alcătuirilor sale de stat. După cum specific este şi faptul că Ţara Românească sau Muntenia, Moldova şi Transilvania (cât a fost principat autonom) nu au avut ca scop expansiunea teritorială în detrimentul altor popoare, ci apărarea vetrei lor împotriva armatelor invadatoare ale unor imperii şi regate vecine. Dacă acţiunea din 1273 sau 1277 – opiniile variază în privinţa datei – a voievodului Litovoi de a cuceri cu armele independenţa voievodatului său oltean s-a terminat prin moartea, cu sabia în mână, pe câmpul de luptă, a acestui …

Read More »

Contribuţii la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii româneşti

Ca pretutindeni în Europa şi în lume, şi în România dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii a fost cerută în secolul al XIX-lea de schimbările petrecute în economie. Sprijinul statului a fost slab la început, studiile şi experienţele dezvoltându-se cu precădere în cadrul catedrelor universitare. Creată în 1866 ca Societate literară şi devenită în 1867 Societatea Academică Română, Academia Română şi-a luat numele de azi în 1879. Devenită cea mai importantă societate cultural-ştiinţifică din România, ea îşi propunea să grupeze în jurul ei toate forţele ştiinţifice şi literare româneşti din toate provinciile. Ştiinţa În prima parte a secolului al XIX-lea, ştiinţa românească …

Read More »

Sindicalismul şi socialismul în secolul al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea

Începuturile organizării muncitoreşti Primele forme moderne de organizare a muncitorilor, superioare vechilor bresle, au fost, în ciuda brutalităţii exploatării şi a nivelului de instrucţie redus, societăţile de ajutor reciproc şi asociaţiile pe meserii. Interesele muncitorilor s-au făcut cunoscute în presă, cu ocazia grevelor şi în acţiunea politică în favoarea democraţiei. Acţiuni muncitoreşti au fost semnalate în Anglia încă din secolul al XVIII-lea, dar cele cu adevărat reprezentative sunt mişcarea luddistă engleză (1811-1812), grevele muncitorilor din Lyon (1831) şi din Silezia (1834), mişcarea chartistă din Anglia (1837-1846). Mişcarea sindicală Sindicatele au apărut în Anglia spre mijlocul secolului al XIX-lea. Aşa-numitele Trade …

Read More »

Elita liberală românească în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea

Concept, origini, trăsături Elita, în sens general, este grupul oamenilor „aleşi” sau al „celor mai buni” dintr-o comunitate, creatori de valori, care se remarcă prin calităţile lor – instrucţie, talent, origine, avere etc. Elita reuneşte persoanele care influenţează sau participă direct la elaborarea deciziilor economice, sociale şi politice într-un stat. Membrii săi ocupă poziţii importante în economie, în societate, în viaţa culturală şi religioasă, în virtutea cărora se implică în viaţa politică. Aceleaşi trăsături le-a avut şi elita românească în secolul al XIX-lea. De fapt, din cauza deosebirilor de opinii în privinţa căilor de modernizare a României, se poate vorbi …

Read More »

Restauraţia din Anglia

Noul suveran pe care Anglia îl aştepta ca pe un salvator, după ce vreme îndelungată îl proscrisese, nu avea nimic din personajul serafic imaginat de zeloşii slujbaşi ai tatălui său, regele martir. Cu buzele groase şi senzuale, nasul viguros, ochii batjocoritori, el reamintea mai curând pe bunicul său, Henric al IV‑lea, decât obrazul nobil şi sumbru al tatălui său. De la bearnez moştenise veselia, spiritul, gustul pentru femei. Îndelungatul său exil nu-l acrise, ci îi dăduse experienţa sărăciei şi hotărârea fermă de a nu „se mai îmbarca pentru călătorii”. De aceea, s‑a ferit, în pofida insistenţei mamei şi a surorii …

Read More »