Monthly Archives: iulie 2016

Reformele lui Constantin Mavrocordat şi urmările lor

În reforma sa Mavrocordat luă de la austrieci simplificarea situaţiei: se desfiinţară slujitorii şi multe alte bresle, care ajunseseră numai nişte vorbe goale, şi astfel se reduse numărul acestor apărători privilegiaţi ai ţării, cum încercase şi Brâncoveanu. Ruptele, având învoieli particulare cu vistieria, pierdură puterea lor de până acum. Astfel se crea o singură clasă de ţărani birnici şi de la dânşii vistieria cerea, ca fostul inspectorat austriac din Oltenia, o sumă hotărâtă, care se trecea pe bileţelul pecetluit cu roşu, cu cele patru termine de plată pe care le introdusese întâi tatăl reformatorului. Noul cap de familie muntean avea, …

Read More »

Campania regelui Matei Corvin din 1467. Criza politică din Moldova

Dacă planul turcesc din 1465 de a ataca Moldova a rămas o simplă ameninţare, o primejdie adevărată s-a abătut asupra ţării curând după aceea, la sfârşitul anului 1467. Ea venea din partea regelui Ungariei şi a prilejuit dezvăluirea unor puternice contradicţii între domn şi o bună parte a boierimii. Pretenţiile de suzeranitate ale regelui Ungariei asupra ţării vecine – pe care şi-o disputa cu regele Poloniei – luarea Chiliei de la domnul Ţării Româneşti, amestecul probabil al domnului Moldovei în mişcarea care a avut loc în Transilvania în vara anului 1467, cunoaşterea situaţiei interne din Moldova şi prezenţa unor pretendenţi …

Read More »

Şcolile din Transilvania în secolul al XVII-lea

Învăţământul în şcoli s-a bazat şi în acest secol pe principiile stabilite încă din secolul precedent de Reformă şi de umanism şi servea în primul rând interesele clasei dominante. Totuşi, nu lipsesc din istoria învăţământului în această vreme tendinţe progresiste, demne de relevat. O însemnătate deosebită pentru orientarea învăţământului a avut puritanismul. Punctele principale ale programului puritanilor transilvani au fost lărgirea învăţământului şi în general modernizarea instrucţiunii. Conducătorul lor, Ioan Tolnai Dali (1606-1660), după reîntoarcerea din Anglia (1638) s-a ocupat cu destulă îndrăzneală de reforma învăţământului înlăturând manualele din trecut, propunând împărţirea şcolilor în clase şi cerând răspândirea scrisului şi …

Read More »

Perioada timpurie a Hallstattului (fazele A şi B) pe teritoriul României

Înainte de a se fi constituit trăsăturile caracteristice ale primei epoci a fierului, triburile de pe teritoriul patriei noastre au trăit în forme de viata sociala şi economică), moştenite m parte din epoca bronzului, iar m parte anunţând o epocă nouă. Perioada de tranziţie reprezintă o vreme în care elementele vechi se menţin la un loc cu altele noi, care se vor dezvolta ulterior. În stadiul actual al documentării, două sunt manifestările care reprezintă în chip mai izbitor – dar nu singurele – legătura genetică între trecut şi prima epocă a fierului propriu-zisă (Hallstatt C): depozitele şi turnătoriile care caracterizează …

Read More »

Arta în timpul feudalismului în Transilvania

Menţiuni documentare, ruine sau monumente supravieţuind transformate în decursul vremurilor, ne dezvăluie şi în Transilvania, în regiuni mai bine cunoscute şi sub raportul cristalizării relaţiilor feudale, aceleaşi începuturi de închegare a unei arte feudale. Cronica notarului anonim păstrează amintirea a nu mai puţin de şapte cetăţi de la începutul veacului al X-lea, dintre care trei, în frunte cu Biharea, în voievodatul lui Menumorut, una aparţinând lui Gelu, pe Someş, şi trei în voievodatul lui Glad. La acestea trebuie adăugată cetatea Morisena-Cenad a lui Ahtum, cu construcţiile ei laice şi religioase. După informaţiile care se dau asupra lor, se pare că …

Read More »

Programul revoluţionar din 1848 în Ţara Românească

Primul program al revoluţiei, în care se preconiza împroprietărirea ţăranilor, a fost întocmit la Paris, în cadrul adunării ţinute la 8/20 martie 1848 din iniţiativa lui Nicolae Bălcescu. După ce izbucnirea revoluţiei a fost amânată, Comitetul revoluţionar format între timp a procedat la întocmirea unui nou program având la bază pe cel elaborat de Bălcescu la Paris. Noul program, redactat probabil pe la începutul lunii mai 1848, în urma unor discuţii divergente între membrii Comitetului revoluţionar, cuprinde în 22 de articole toate schimbările cerute de popor în general şi de burghezie şi boierimea liberală în special, adică exprimă interesele claselor …

Read More »

Statul dac de la Burebista la Decebal

Premisele apariţiei statului În secolul al II-lea î.Hr., aşezările geto-dace existente în veacul precedent sau chiar mai înainte se extind şi se fac mai bogate. Alături de ele, dacii ridică aşezări noi, ca acelea de la Popeşti (pe Argeş), Pecica (în apropiere de Arad), Tinosul (pe Prahova) şi Sighişoara. În a doua jumătate a acestui veac îşi fac apariţia cetăţi (centre tribale şi de uniuni tribale) situate pe înălţimi, întărite cu valuri de pământ şi palisade; aşa sunt, de exemplu, cetăţuile de la Costeşti (judeţul Hunedoara, în Munţii Orăştiei) şi Căpâlna (judeţul Alba, pe valea Sebeşului). Cercetarea tuturor acestor aşezări …

Read More »

Războaiele Ecaterinei a II-a cu turcii şi ţările române

La puţin timp după urcarea sa pe tron, Ecaterina a II-a a Rusiei căută să încoroneze prin faima războinică izbutita ei lovitură de stat. Încurcăturile polone duseră la un război cu Poarta, care a fost deosebit de norocos. Turcii numai pregătiţi nu erau: oastea lor rătăcea jalnic, fără plan, fără conducător şi fără mijloace de trai în timpul hotărâtoarei campanii din 1769, când căzură cetăţile basarabene şi ambele principate fură cucerite. În anii următori ruşii puseră stăpânire pe tot Bugeacul, şi tătarii fură strămutaţi de „bună voie” aiurea. După îndelungate negocieri şi după o nouă izbucnire a ostilităţilor, se ajunse …

Read More »

Istoriografia României

Dintre domeniile creaţiei culturale, istoria a fost produsul cel mai strălucit al secolului al XVII-lea, cel care, prin cronicari, a pus bazele conştiinţei de neam a românilor. În secolul al XVIII-lea, centrul studiilor de istorie se mută în Transilvania, unde Şcoala Ardeleană face din istoriografie o armă de luptă a românilor ardeleni în mişcarea de emancipare politică. Apoi, o dată cu mişcarea romantică de la începutul secolului al XIX-lea, istoriografia românească redescoperă istoria mai veche şi mai nouă a ţinuturilor locuite de români şi de strămoşii lor şi o interpretează potrivit canoanelor specifice romantismului. Spiritul critic îşi face apariţia în …

Read More »

Caracterul şi urmările Revoluţiei din 1848

Revoluţia din 1848 din cele trei ţări române, parte a revoluţiei europene, a avut sarcina principală de a sfărâma orânduirea feudală şi a o înlocui cu orânduirea capitalistă. Ea a fost, prin conţinutul răsturnării social-economice urmărite, o revoluţie burgheză. „Aceasta înseamnă – arată Lenin – că revoluţia are loc pe baza relaţiilor de producţie capitaliste şi că rezultatul revoluţiei este în mod inevitabil dezvoltarea mai departe tocmai a acestor relaţii de producţie. Mai simplu: întreaga economie socială rămâne subordonată puterii pieţei, puterii banului chiar şi în condiţiile celei mai depline libertăţi şi în condiţiile celei mai depline victorii a ţăranilor …

Read More »