Monthly Archives: iulie 2016

Revista „Ramuri” – o realitate convingătoare în cultura naţională

Ca un corolar al tuturor publicaţiilor apărute pe intervalul de aproape şapte decenii se situează „Ramuri”, „Făt-Frumos din Craiova”, cum o numeşte D. Tomescu, criticul ei. Revista apare într-o perioadă când, pe plan naţional, viaţa literară se caracterizează printr-o continuă efervescenţă: numărul revistelor creşte, societăţile, diferitele grupări şi curente literare abordează teme multiple, înfruntarea de opinii se accentuează. „Ramuri” se alătură „Sămănătorului” şi „Luceafărului”. Apărută la 5 decembrie 1905, publicaţia era rodul unor iniţiative locale, dar şi al unui reflex al mişcării sămănătoriste, animată încă din 1903 de Nicolae lorga, pe care articolul de fond, Credinţele şi gândul nostru, îl …

Read More »

Decembrie 1989. Context şi consecinţe

Proasta administrare a României sub Nicolae Ceauşescu contrasta puternic atât cu ridicolul cult al personalităţii dictatorului, cât şi cu ambiţiile sale în politica externă, în care se socotea un mediator indispensabil în relaţiile dintre Est şi Vest. Societatea românească prezenta însă toate simptomele decadenţei. Motivele revoltei Motivul principal al nemulţumirilor populaţiei în perioada lui Ceauşescu a fost eşecul economic. România a fost înzestrată cu o industrie grea, supradimensionată şi neperformantă, fapt ce a avut numeroase repercusiuni sociale. Ţărănimea a fost dislocată la oraş, ceea ce a dat naştere unui urbanism necontrolat şi unui semiproletariat care nu aparţinea nici ruralului, nici …

Read More »

Principalele acţiuni militare din cursul anului 1917. Problema păcii separate

Retrasă în Moldova, armata română a intrat la începutul anului 1917 într-o scurtă dar necesară şi importantă perioadă de refacere. Deşi în rândurile ostaşilor români domnea o stare morală sănătoasă, dorinţa de luptă ce izvora din iubirea de ţară fiind vie în inimile tuturor soldaţilor, unităţile militare se resimţeau puternic din cauza îndelungatelor bătălii susţinute ca inamicul până la sfârşitul anului 1916, a pierderilor mari suferite mai ales în efectiv uman, cum şi a marşurilor istovitoare de repliere spre zona estică a Carpaţilor Orientali. De aceea, răgazul la care s-a ajuns prin slăbirea ostilităţilor militare în iarna şi primăvara anului …

Read More »

Întărirea presiunii otomane asupra Ţării Româneşti (1496-1521)

La sfârşitul secolului al XV-lea şi în prima jumătate a secolului al XVI-lea, istoria Ţării Româneşti s-a desfăşurat sub semnul luptelor dintre partidele boiereşti ; acestea au contribuit la slăbirea capacităţii de apărare a ţării şi au făcut posibilă intervenţia frecventă a turcilor în treburile interne. La sfârşitul secolului al XV-lea, politica de înţelegere cu Poarta, practicată de mai multă vreme de boieri1, a intrat într-o fază nouă: ea a început să îmbrace forma de alianţă directă cu turcii. La baza alianţei stăteau legăturile economice pe care le întreţinea o parte a marii boierimi cu Imperiul Otoman. Antrenaţi în relaţiile …

Read More »

Carol I, regele fără parlament

Iată-l pe Carol I singur în Whitehall cu tânăra sa regină franceză, pe care acest timid o iubeşte acum cu o dragoste senzuală şi tandră şi care capătă asupra lui o influenţă mult mai mare decât pe vremea când trăia Buckingham. Lipsit de contactul cu opinia publică pe care i l‑ar fi putut asigura convocarea anuală a parlamentului, pe cine se va sprijini în guvernarea lui? A găsit doi oameni care‑i împărtăşesc gustul pentru autoritate şi care cred, ca şi dânsul, că folosirea fermă a prerogativelor regale poate aduce fericirea poporului: unul este Laud, care, arhiepiscop din 1633, conduce treburile …

Read More »

Geneza şi specificul Revoluţiei pandurilor din 1821

Extinderea tezelor la revoluţia pandurilor ne apare cu atât mai puţin întemeiată. Oare mişcarea românească a fost provocată de diplomaţia ţaristă? Tudor Vladimirescu a răsculat norodul bizuindu-se pe venirea trupelor ţarului în sprijinul programului său? Ce fel de informaţii au avut la îndemână memorialişti ca C. Izvoranu, Ştefan Scarlat Dăscălescu sau Naum Râmniceanu, când l-au prezentat pe comandantul pandurilor drept instrument al consulului Alexandru Pini? Din mai multe izvoare (precum însemnările lui Gheorghe Cantacuzino, cronica atribuită lui C. Ducas, memoriile lui Liprandi etc.) aflăm că marele consiliu al Eteriei a fost tot timpul o oficină de zvonuri mincinoase. Ipsilanti se …

Read More »

Pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor militare la sudul Dunării în timpul Războiului de Independenţă (1877)

După mobilizarea armatei, în aprilie 1877, cele patru divizii româneşti şi-au desfăşurat efectivele pentru a acoperi întreaga linie a Dunării de la Turnu Severin la Călăraşi. Misiunea armatei era de a opri pe turci să invadeze teritoriul României, implicit de a proteja înaintarea trupelor ruseşti spre Dunăre. Divizia I şi a II-a, constituind Corpul I de armată, au luat poziţii de luptă în Oltenia, iar diviziile a III-a şi a IV-a, formând Corpul al II-lea, în sudul Munteniei. Punctele cele mai ameninţate de turci fiind Calafatul şi Bucureştii, o bună parte din trupe au fost concentrate în jurul acestor oraşe, …

Read More »

Descoperitori de noi spaţii şi culturi între secolele XV-XIX

Spaţiul românesc a evoluat sub aspect politic, social-economic şi spiritual în contextul evoluţiei europene în general şi al celei răsăritene şi balcanice în special. De aceea, orice modificare de esenţă în acest spaţiu a avut impact şi asupra românilor. Statele feudale româneşti au fost implicate în cruciada târzie prin care Europa a încercat să stăvilească expansiunea otomană pe continent. Între români şi ceilalţi europeni au avut loc schimburi de produse pe căile comerciale care legau Europa Centrală, prin Sibiu şi Braşov sau prin „drumul moldovenesc”, de porturile de la gurile Dunării şi Marea Neagră cu Orientul. Mulţi fii de români …

Read More »

Necesitatea şi principiile unităţii europene

După 1945, unii politicieni au considerat că este nevoie de o mai strânsă cooperare vest-europeană. Motivele principale ale integrării vest-europene erau: necesitatea unui efort economic comun pentru reforma Europei de Vest, după ravagiile celui de al doilea război mondial, prevenirea pe viitor a unui posibil război între ţările vest-europene şi integrarea militară pentru preîntâmpinarea ameninţărilor ce puteau veni dinspre URSS. În septembrie 1946, Winston Churchill a vorbit la Zurich despre necesitatea creării unei entităţi numite „Statele Unite ale Europei”. Curând, politicienii vest-europeni s-au împărţit în două tabere: federaliştii, care susţineau ideea unei politici economice şi de apărare comune şi erau …

Read More »

Cruciada antiotomană din primăvara anului 1514

Înţelegerea cu turcii nu a fost însă de lungă durată, deoarece aceştia nu renunţaseră nici un moment la planurile lor de cotropire a Europei centrale. Astfel, în condiţiile creşterii contradicţiilor interne, au loc invaziile turceşti din anii 1512-1513. Pentru stăvilirea acestora şi pentru alungarea turcilor din Europa se proiectează organizarea unei cruciade antiotomane. Arhiepiscopul primat al Ungariei, Toma Bakocz, publică, la 16 aprilie 1514, bula papei Leon al X-lea pentru chemarea la cruciadă, promiţând ţăranilor iobagi participanţi eliberarea din iobăgie. Ţărănimea aservită, dornică să obţină libertatea făgăduită, plebeimea oraşelor, în frunte cu meşteşugarii săraci, chiar unii nobili mici, împovăraţi de …

Read More »