Monthly Archives: iulie 2016

Caracterul mişcării revoluţionare din martie 1848 în Moldova şi cauzele înfrângerii ei

Mişcarea din martie 1848 din Iaşi urmărea să înlăture de la conducere boierimea conservatoare, sprijinitoare a domniei tiranice a lui Mihail Sturdza, pentru a se putea dezvolta apoi lupta revoluţionară pentru înlăturarea orânduirii feudale. Dizolvarea Adunării obşteşti, aleasă prin fraudă şi silnicie, ar fi dus în condiţiile înfrângerii lui Mihail Sturdza la alegerea unei noi Adunări, cu o majoritate compusă din grupările liberale. Desfiinţarea cenzurii ar fi dezarmat cârmuirea boierească, ale cărei abuzuri odată dezvăluite poporului ar fi compromis-o cu totul, iar înfiinţarea gărzilor naţionale putea pune la dispoziţia luptei revoluţionare o forţă armată de câteva ori mai mare decât …

Read More »

Trecerea la a doua epocă a fierului şi periodizarea acesteia pe teritoriul României

Progresele societăţii geto-dace, bazate pe o evoluţie internă începută în vremuri mai vechi, datorează în mare parte accelerarea lor din a doua epocă a fierului influenţei factorilor exteriori. În afară de factorul elenic, cel mai vechi şi cel mai important, şi în afară de factorul scitic, manifestat în Dacia destul de slab în cursul epocii a doua a fierului în continuarea acţiunii sale anterioare, au intervenit pe rând în acest proces factorul celtic şi factorul roman. De fapt, aceşti ultimi factori nu au făcut decât să consolideze acţiunea celui dintâi, căci cultura Latene-ului occidental, purtată în răsărit de celţi, avea …

Read More »

Lupta lui Vlad Ţepeş contra turcilor

Loviturile date de Ţepeş marii boierimi şi alcătuirea unei oştiri făceau parte din pregătirea politică în vederea luptei împotriva turcilor, la care domnul se gândea încă de la înscăunarea lui. În 1459, el încetează de a mai plăti turcilor tributul, declarând astfel pe faţă ruperea legăturilor cu Poarta. Un martor al vremii subliniază că Vlad a pornit lupta când i s-a părut că situaţia „Daciei” (adică a Ţării Româneşti) este sigură, şi anume la puţină vreme după ce a nimicit pe fruntaşii ţării, care ar fi luat parte la trădare cu prilejul schimbărilor de domnie. Refuzul de a plăti tribut …

Read More »

Arta în Moldova şi Ţara Românească în vremea feudalismului dezvoltat (secolul al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XVI-lea)

Arta în perioada fărâmiţării feudale Reflectarea evoluţiei economice şi social-politice în arta Moldovei şi a Ţării Româneşti din prima perioada a feudalismului dezvoltat se poate urmări în aspecte concrete doar parţial, dat fiind că monumentele păstrate sunt relativ puţine, iar cercetările arheologice au fost iniţiate de-abia în ultimul deceniu. Arhitectura Ca urmare a consolidării sociale şi politice a Ţării Româneşti, se înmulţesc şi construcţiile din material mai trainic, mai pretenţios. Cel mai reprezentativ monument păstrat e biserica Sf. Nicolae domnesc din Curtea de Argeş, ridicată în jurul anului 1340, în orice caz înainte de grafitul din interior cu data 1352. …

Read More »

„Vlahiile” balcanice, Dobrogea şi Moldova

Bizanţul şi vlahii din Balcani Vlahii din Peninsula Balcanică sunt urmaşii vechii populaţii romanizate. Ei sunt menţionaţi în izvoare după ce, în 971, Bizanţul recucereşte întinsul spaţiu din dreapta Dunării inferioare. Cronicarul Kedrenos îi aminteşte pe „vlahii chervanagii” (cărăuşi) din apropierea lacului Prespa. La sfârşitul aceluiaşi deceniu, alt cronicar bizantin, anonim, arată că împăratul Vasile al II-lea acordă lui Niculiţă conducerea (un comandament – arhe) peste „vlahii din Elada” (în thema bizantină care include Thessalia şi Eubeea). După desfiinţarea primului Tarat Bulgar, acelaşi împărat bizantin dă în 1020 un edict prin care „vlahii din întreaga Bulgarie” sunt trecuţi sub ascultarea …

Read More »

Statele naţionale şi identitatea europeană în secolele XIX-XX

Secolul al XIX-lea a fost denumit „secolul naţionalităţilor” deoarece în acest secol a avut loc o puternică afirmare a ideologiilor naţionale şi a acţiunilor în vederea punerii lor în practică. În prima jumătatea a secolului al XIX-lea se afirmă cu precădere naţionalismul romantic, reprezentat de gânditori şi oameni politici precum Jules Michelet, Giusseppe Mazzini, Nicolae Bălcescu etc. Ei porneau de la ideea că nu se poate construi nimic durabil decât pornindu-se de la istorie. Lupta pentru eliberarea şi unitatea naţională a popoarelor aflate sub dominaţia unor state de altă naţionalitate şi religie este legitimată prin întrebuinţarea unei limbi comune şi …

Read More »

Jocul politic dublu al protipendadei în prima etapă a mişcării revoluţionare din 1821

Atitudinea boierimii faţă de revoluţia pandurilor a fost plină de echivocuri. Faptul nu-şi găseşte o explicaţie convingătoare în ipoteza (formulată de unii cercetători) că protipendada autohtonă se împărţea în două categorii de boieri, ce se situau pe poziţii economice şi politice delimitate net: majoritatea boierilor ar fi fost pentru menţinerea practicilor şi a servituţilor învechite feudale, pe când ceilalţi ar fi vrut să se acomodeze condiţiilor economice impuse de dezvoltarea noului mod de producţie, pentru că îşi dădeau seama că se pot îmbogăţi mai repede pe această cale; aceştia din urmă ar fi întrezărit unele avantaje în intensificarea circuitului marfă-bani. …

Read More »

Învăţământul medieval românesc

La începutul Evului Mediu, pregătirea intelectuală se făcea în preajma mănăstirilor de către preoţi şi călugări, iar cei instruiţi erau viitori copişti de manuscrise, grămătici de cancelarie şi reprezentanţi ai Bisericii, în secolele XV-XVI, cele mai vestite şcoli mănăstireşti erau cele de la Neamţ şi Putna din Moldova şi cea din Şcheii Braşovului în Transilvania. Nevoia crescută de ştiinţă de carte a dus la apariţia primelor şcoli laice – şcoli orăşeneşti sau întemeiate de domnie – şi la obiceiul de a trimite copiii la studiu la universităţile din Cracovia sau Viena. În 1562 era deschis de către Despot Vodă un …

Read More »

Activitatea atelierelor monetare în Dobrogea romană (secolele I-III d.Hr.). Relaţiile de „marfă-bani”

Viaţa economică în Dobrogea romană poate fi urmărită de asemenea atât prin cercetarea activităţii atelierelor monetare din oraşele pontice, cât şi prin studierea circulaţiei monetare în regiunea Dunării de Jos. Relaţiile de marfă-bani, specifice orânduirii sclavagiste greco-romane în raport cu epoca anterioară, ajung în această regiune la cea mai mare dezvoltare a lor în secolul II şi în prima jumătate a secolului următor. Începând cu mijlocul secolului al III-lea d.Hr., ele reflectă tot mai mult grava criză social-economică prin care trece întreg imperiul roman în această vreme. Activitatea monetară a oraşelor pontice începuse din momentul în care ele deveniseră centre …

Read More »

Viaţa politică în ţările române în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

Predominarea regimului nobiliar Veacul al XVII-lea este dominat în cele trei ţări româneşti de unele pături boiereşti şi nobiliare, constituite în adevărate „partide”. Acestea acaparează moşii, cotropesc sate, fac şi desfac domnii. Asasinarea lui Mihai Viteazul a fost urmată de o criză acută a vieţii politice a celor trei ţări româneşti. În Moldova, Movileştii erau executorii voinţei nobilimii, ei înşişi boieri fără nici o legătură cu vechile familii domnitoare. În Transilvania lupta dintre Habsburgi şi nobilimea locală cu candidaţii ei a creat o accentuată anarhie. În Ţara Românească adevăraţii stăpâni erau boierii Buzeşti. Starea de instabilitate politică s-a datorat şi …

Read More »