Monthly Archives: iulie 2016

Viaţa cotidiană din România în perioada interbelică

După 1918 exista sentimentul general că România Mare trebuie să fie o Românie nouă. Asta însemna abandonarea societăţii autarhice, tradiţionale şi racordarea la fluxul civilizaţiei europene. Deşi procesul de reconstrucţie a societăţii româneşti postbelice a beneficiat de toate elementele de modernitate care s-au făcut resimţite în lume, lumea satului a rămas încremenită în tiparele ei conservatoare. Noul pătrunde aici cu greutate, îndeosebi datorită tinerilor care învăţau la oraş. Jumătate dintre ţărani sunt însă în continuare analfabeţi, comparativ cu o treime dintre orăşeni. Legea agrară din 1921, care i-a împroprietărit pe ţărani, a îmbunătăţit pentru un timp situaţia materială a acestora. …

Read More »

„Discursul” lui Tudor Vladimirescu către panduri de la Oteteliş (Slatina)

Din expunerea precedentă s-a văzut cum o anume întrebuinţare a conceptului de „stratagemă” a putut duce la negarea sau neglijarea sensului antiboieresc (socotit nesemnificativ sau aparent) al proclamaţiilor – şi implicit al acţiunii – lui Tudor Vladimirescu, precum şi la contestarea afirmaţiilor scrisorii din 28 februarie. Concepţia despre caracterul antiotoman al revoluţiei pandurilor se întemeiază, pe de altă parte, pe un document realmente lipsit de autenticitate (cum se va observa): versiunea pusă în circulaţie de Ilie Fotino a cuvântării ţinute de Tudor la Oteteliş sau Slatina, după executarea bulucbaşilor Iova şi Ienciu (decapitaţi pentru prădăciunile şi excesele comise la Beneşti). …

Read More »

Bibliotecile în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Bibliotecile, ca mijloc de difuzare a culturii de tip nou, se înmulţesc, îşi îmbogăţesc fondurile şi dau uneori la iveală cataloage ale colecţiilor proprii. În ajutorul cititorilor cu mijloace mai restrânse vin cabinetele de lectură cu cataloagele lor tipărite. Către 1838, iau naştere bibliotecile publice, care, odată cu întemeierea lor, vor ridica probleme noi, de înzestrare cu cărţi, administrare a colecţiilor, redactare de cataloage sistematice etc. Dintre vechile biblioteci, cea a Mitropoliei din Bucureşti se reorganizează abia în epoca regulamentară, după ce, vreme îndelungată nu fusese decât un depozit, rău îngrijit, de imprimate şi manuscrise. Catalogul manuscris din 1836, întocmit …

Read More »

Tiparul în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Prima trăsătură a tiparului în secolul al XVIII-lea este caracterul lui de continuitate, dacă luăm Ţara Românească şi Moldova împreună şi nu un centru tipografic anumit. Cum noi nu mai dispunem decât de o parte din vechile tipărituri, seriile ieşite din unele centre tipografice au trebuit să se prezinte în fapt fără multe din lacunele pe care le constatăm azi. A doua caracteristică e creşterea, faţă de epoca anterioară, a volumului tipăriturilor, care se ridică, în curs de şapte decenii, la un total de 268. Cea de-a treia, în sfârşit, e caracterul covârşitor românesc al acestor tipărituri, publicaţiile în limba …

Read More »

Frământările sociale din Transilvania după Răscoala lui Horea

Spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, dar mai ales în primele decenii ale secolului următor, situaţia ţărănimii transilvane se agravează tot mai mult datorită atât sporirii sarcinilor feudale, cât şi fărâmiţării sesiilor iobăgeşti şi înglobării unor sesii în rezerva alodială. Acest proces a creat în Transilvania din această perioadă o stare de spirit revoluţionară, care s-a manifestat într-o serie de mişcări cu caracter antifeudal. Îngreunarea sarcinilor feudale şi reducerea sesiilor iobăgeşti sunt simptome ale crizei regimului feudal, care la sfârşitul secolului al XVIII-lea se adânceşte simţitor în urma transformării modului de exploatare a domeniului feudal. Stăpânii feudali, pentru a răspunde cererii …

Read More »

Anglia în perioada interbelică

Războiul din 1914-1918 a zguduit mult mai adânc planeta decât războaiele napoleoniene. State milenare au dispărut; noi state au fost create. Tratatele din 1815 neglijaseră forţele naţionale; cel din 1919 a trezit naţionalisme despre care s‑ar fi putut crede că s‑au stins. Rase şi limbi au ieşit din mormintele secolelor. În timp ce Rusia devenea un stat comunist, s‑au văzut născându‑se în Italia şi în Germania dictaturi şi state totalitare care au înlocuit regimurile parlamentare. Toate aceste transformări au avut asupra Angliei o influenţă mai mică decât s‑ar fi putut crede. Naţiune cu un caracter prea original pentru a fi …

Read More »

Luptele lui Vlad Ţepeş cu turcii şi încercarea lui Ştefan cel Mare de a-i lua Chilia

Această asigurare prin strângerea într-un singur mănunchi a tuturor puterilor ţării era cu atât mai folositoare cu cât din toate părţile ape tulburi de primejdie băteau pământul Moldovei. Prietenul, ocrotitorul, „părintele” muntean se pierdea din ce în ce mai mult în visuri sângeroase de măceluri mari şi neobişnuite, care-l făcură în scurt timp groaza lumii. Gustul puterii i se părea atunci mai dulce când vârful ascuţit al ţepii străbătea măruntaiele vinovaţilor sau nevinovaţilor, care se zvârcoleau, crescându-şi chinurile şi grăbindu-şi moartea, în jurul parului straşnic. În cugetul lui de bolnav nu scăpară nici o mustrare care să-i arate mărimea păcatelor …

Read More »

Circulaţia monetară în Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Dezvoltarea circulaţiei mărfurilor a avut ca urmare intensificarea circulaţiei monetare. Moneda de bază în Transilvania, ca şi în celelalte părţi ale Europei, a fost marca. Greutatea mărcii de Transilvania era de 206,7 g. Ea era asemănătoare cu marca de Colonia şi a fost adusă în Transilvania de către coloniştii veniţi din regiunea Rinului. Tipul acesta de marcă a fost răspândit şi în alte părţi ale Europei răsăritene, în Prusia, Polonia, Rusia etc. În Transilvania, întâlnim şi marca de Buda, care era o monedă după tipul mărcii de Troyes şi avea o greutate de 245,5 g. Moneda divizionară principală era dinarul. …

Read More »

Primul război mondial, un nou tip de război

Pace sau război? Neînţelegerile tot mai acute dintre statele europene şi escaladarea cursei înarmărilor au adus în prim-plan ideea războiului, faţă de care au reacţionat diferit două curente: pacifismul şi patriotismul. Ideile pacifiste afirmate cu prilejul primelor conferinţe pentru dezarmare de la Haga au câştigat teren şi în cercurile ştiinţifice, cel mai relevant exemplu fiind instituirea unui Premiu Nobel pentru pace. Cele mai puternice poziţii pacifiste au fost susţinute de mişcarea socialistă europeană. Reuniunile Internaţionalei a II-a de la Stuttgart (1907) şi de la Basel (1912) au dezbătut pe larg ideile pacifismului internaţional, care a fost susţinut prin ample manifestări …

Read More »

Dezvoltarea presei craiovene de la „Mozaicul” la „Revista olteană”

Craiova  reprezenta, către  jumătatea  secolului  al XIX-lea, un centru destul de puternic al  presei româneşti. Faptul că în 1838, deci numai la 9 ani de la „Curierul românesc” al lui Ion Heliade Rădulescu, apărea la Craiova primul periodic – „Mozaicul” – datorită lui Constantin Lecca, indică un luminos început în ce priveşte roiul diriguitor pe care l-au avut dascălii craioveni în viaţa culturală a oraşului. În deceniile următoare, mulţi profesori craioveni au putut fi întâlniţi ca fondatori ori colaboratori ai revistelor literare, dovedind în studiile, traducerile şi în lucrările lor originale, un nivel intelectual care situează publicaţiile respective pe treptele …

Read More »