Monthly Archives: iulie 2016

Ţara Haţegului de dinaintea ştirilor scrise

Au trecut câteva decenii de la primul studiu de sinteză privind informaţia arheologică din părţile hunedorene în perioada cuprinsă între părăsirea provinciei romane Dacia şi cele mai vechi izvoare medievale scrise referitoare la această zonă. Studiul a avut în vedere teritoriul fostului comitat hunedorean, făcând atunci parte din regiunea administrativă Hunedoara şi depăşea deci ca limite geografice hotarele între care urmărim trecutul Ţării Haţegului. Rezultatele lui Kurt Horedt nu au fost prea consistente, astfel încât el sublinia pe bună dreptate în final că mai rămân multe lacune de umplut pentru obţinerea unei imagini clare şi convingătoare a istoriei secolelor IV-XII …

Read More »

Politica externă a României la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea

Politica externă după independenţă După 1878, diplomaţia românească a avut ca obiectiv principal recunoaşterea în plan extern a independenţei de stat. Până în 1880, Anglia, Franţa, Olanda, Rusia, Grecia, Imperiul Otoman, Austro-Ungaria, Italia şi Germania au recunoscut noul statut politico-diplomatic al României. În paralel au avut loc intense demersuri diplomatice legate de ridicarea ţării la rang de regat, care a fost proclamat de Parlament în 14/26 martie 1881. Preocupată de menţinerea statu-quo-ului în sud-estul Europei, România s-a manifestat ca factor de stabilitate în zonă, exprimându-şi totodată sprijinul pentru comunităţile de români aflate în afara graniţelor. România şi Puterile Centrale Din …

Read More »

Formarea statelor feudale Transilvania, Ţara Românească şi Moldova

Apariţia statelor feudale româneşti este rezultatul unui lung proces de dezvoltare a formaţiunilor politice din secolele precedente. Vechile voievodate, cnezate, „ţări” s-au întărit treptat din punct de vedere economic şi politic. Cele mai puternice şi-au lărgit posesiunile prin cuprinderea altor teritorii neorganizate, sau prin înglobarea unor părţi din formaţiunile vecine mai puţin dezvoltate sau a acelora în întregime, fie prin cucerire, fie prin înrudire între conducătorii acestora, fie prin recunoaşterea de către aceştia a autorităţii voievozilor mai puternici. Formarea voievodatului Transilvaniei Voievodatele transilvănene din secolele IX-X, la începutul secolului al XI-lea, cuprindeau teritorii vaste; cel bănăţean de la Dunăre până …

Read More »

Cauzele eşuării unirii politice a ţărilor române (1599-1600)

Unificarea politică a teritoriului românesc a fost de scurtă durată. A ţinut ceva mai mult de un an şi s-a prăbuşit în mai puţin de două luni. Eşecul a fost cauzat, în primul rând, de stadiul istoric în care se afla dezvoltarea legăturilor dintre cele trei ţări româneşti. Întărirea progresivă a legăturilor dintre acestea – pe plan economic, politic şi cultural – în veacurile XV-XVI şi mai ales după instaurarea dominaţiei otomane, a făcut cu putinţă unirea ţărilor române din 1599-1600. La sfârşitul veacului al XVI-lea, însă, se constată că dezvoltarea legăturilor economice nu ţinuse cadenţa cu cele politice şi …

Read More »

Sfârşitul lui Ştefan cel Mare

În ziua de 2 iulie 1504 Ştefan cel Mare se stingea de o moarte blândă la Suceava, în desăvârşita pace măreaţă ce se boltea asupra întregii ţări pe stâlpii puternici a biruinţelor sale. Pentru cea din urmă oară porţile cetăţii se deschideau înaintea celui ce luptase bărbăteşte cu cea mai grea din luptele sale. Boierii călări, în haine de urşinic şi aur, unii bătrâni ca şi stăpânul adormit, ceilalţi în toată puterea vrâstei sau în avântul încrezător al tinereţilor, încunjurau sicriul înfăşurat în scumpe stofe. Suliţele ostaşilor se ridicau drepte în văzduhul limpede, zâmbitor al zilei de vară. Alaiul străbătea …

Read More »

România şi Parteneriatul pentru Pace

Cu prilejul reuniunii de la Bruxelles a NATO, din ianuarie 1994, s-a decis lansarea unei iniţiative privind creşterea încrederii şi întărirea cooperării între statele membre ale Alianţei şi statele din centrul şi răsăritul Europei, care urmau să devină membre. Aceste state au fost invitate să se alăture statelor membre ale NATO la lucrările organismelor politice şi militare ale alianţei, în vederea cooperării politice şi militare pe continentul european. România a fost primul stat care a aderat la Parteneriatul pentru Pace şi a participat la numeroase acţiuni militare comune – manevre, pregătiri strategice – în vederea integrării în Alianţă. În conformitate …

Read More »

Literatura în ţările române în a doua jumătate a secolului al XIX-lea

Scriitorii perioadei 1848-1878 au fost angajaţi efectiv în lupta pentru progres, punându-şi în slujba ei operele artistice, ca şi publicaţiile pe care le editau sau pe care le susţineau. Strâns legată de viaţa social-politică a ţării, mişcarea literară reflecta tendinţele şi curentele în luptă, cu caracteristicile fiecărei epoci. În acelaşi timp, această perioadă de trei decenii înfăţişa un tablou variat al generaţiilor scriitoriceşti, reprezentative pentru stadiul luptelor social-politice şi definite în raport cu acestea. În 1848 se aflau în viaţă exponenţii câtorva generaţii succesive de scriitori, de la generaţia întemeietorilor literaturii române moderne şi a presei până la luptătorii revoluţionari …

Read More »

Învăţământul în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Învăţământul continuă să cunoască în cursul veacului al XVIII-lea, în Moldova şi în Ţara Românească, formele întâlnite încă din epoca precedentă: şcoli domneşti, şcoli organizate pe lângă instituţiile ecleziastice locale, şcoli ale misiunilor catolice, la care se adaugă învăţământul de caracter particular dat elevilor în sânul familiei şi completarea învăţăturii prin studii în străinătate. În cea mai mare parte a lui, învăţământul este rezervat fiilor de boieri şi, în al doilea rând, elementelor înstărite din sânul păturilor orăşeneşti. Nevoile statului şi ale bisericii, ca şi cele ale administraţiei domeniilor marii boierimi, înlesnesc accesul la învăţătură şi unor tineri recrutaţi din …

Read More »

Craiova în perioada marilor reforme

Regimul politic liberal limitat, introdus în anul 1859, deşi permitea pătrunderea unor elemente burgheze în aparatul politic-administrativ, favoriza tot păturile înstărite. Legea electorală, pe care Principatele au dobândit-o prin Convenţia de la Paris, acorda drepturi politice numai unui număr foarte mic de locuitori. Astfel, în anul 1859, la Craiova căpătau dreptul de a alege numai 116, adică 0,49%, şi cu tot sporul din anii următori – 126 în anul 1860, 148 în 1861, 151 în 1862 şi 152 în 1863 – numărul alegătorilor tot nu a ajuns să atingă nici măcar procentul de 1% din populaţia oraşului. Analizând componenţa corpului …

Read More »

Perioada mijlocie a Hallstattului (faza C) pe teritoriul României

În Europa centrală şi est-centrală se constituie acum definitiv cultura primei epoci a flerului şi se practică local extragerea şi prelucrarea acestui metal. Perioada de folosire sporadică a fierului s-a încheiat şi se trece acum la exploatarea minereurilor de fier locale, pentru care nu avem însă, deocamdată, pe teritoriul patriei noastre nici o dovadă directă. Din punct de vedere cronologic, epoca aceasta este cuprinsă între anii circa 800-550 î.Hr. În partea mai veche a acestei perioade se constată o grupă culturală locală, răspândită pe o mare întindere a României, grupă care a fost denumită Basarabi, după localitatea cu acelaşi nume …

Read More »