Monthly Archives: iulie 2016

Politica externă a Principatelor Unite (1859-1861)

După alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, importanţa chestiunii Principatelor a fost în scădere pe plan diplomatic mondial. Unificarea Italiei, chestiunea Siriei, penetraţia occidentală în China, începutul războiului de secesiune în America erau acum problemele dominante ale politicii mondiale. Totuşi, şi chestiunea Principatelor rămânea la nivelul unei probleme de seamă a politicii europene, deoarece procesul de formare a statului naţional român constituia o parte integrantă a procesului de luptă pentru independenţă şi unitate naţională ce se desfăşura în multe părţi ale continentului. Suntem în perioada în care „principalul conţinut obiectiv al fenomenelor istorice… l-au constituit mişcările burghezo-naţionale sau „spasmele” societăţii burgheze, …

Read More »

Geto-dacii, strămoşi ai poporului român

Semnificaţia denumirilor Geţii sunt menţionaţi îndeosebi în izvoarele greceşti. În secolul al V-lea î.Hr., Sofocle nu-i raportează însă la un spaţiu geografic, în această privinţă, mai utile sunt informaţiile transmise de Herodot şi Tucidide. Nici ei nu precizează dacă respectivul ethnonim este cel prin care înşişi geţii se desemnează. La fel stau lucrurile cu alţi traci de la nord de Haemus. Moesii, al căror teritoriu este străbătut de Istru, sunt consideraţi de către Sallustius, istoric roman din secolul I î.Hr., ca fiind „tot una cu vechiul «neam aprig al geţilor»”. Spre sfârşitul erei vechi, termenul „geţi”, dat iniţial unei grupări …

Read More »

Lupta de la Războieni (Valea Albă)

În primejdiile noi îi rămânea lui Ştefan cel Mare un singur tovarăş: boierimea, şi mai ales ţăranii Moldovei. Cu ei era să lupte din nou pentru ţara lor. Şi astfel era să se dovedească adevărul spuselor solilor săi la Veneţia, care răspunseseră la îndreptăţirea că banii se dau doar regelui ungur, care e domnul lui Ştefan: „că Ştefan-vodă nu e supus întru nimic regelui Ungariei, ci domn al ţării şi poporului său”. Data aceasta nu mai răsună lumea de vestea pregătirilor turceşti. Cazimir al Poloniei putu să se bucure în linişte de naşterea celui de-al unsprezecelea copil al său, bucurie …

Read More »

Viaţa comercială şi urbanizarea Craiovei la începutul secolului al XVIII-lea

La începutul veacului al XVIII-lea, Poarta Otomană acţiona pe căi felurile pentru asigurarea dominaţiei sale în ţările române. Domniile fanariote, după turci, trebuiau să îndeplinească acest rol. Nicolae Mavrocordat, venit domn în Ţara Românească în 1716 este întâmpinat cu ostilitate de boierime. Exploatarea fiscală crescută sub fanarioţi, priva boierimea română de libertatea mişcării în administraţia şi economia ţării. Reacţia violentă a lui N. Mavrocordat ascute conflictul între boieri şi domn, iar boierii din Craiova se manifestă deschis. La început, boierimea a salutat dominaţia austriacă a Olteniei, după înfrângerea turcilor şi pacea de la Passarovitz (1718). În 1726, când banul Gheorghe …

Read More »

Cnezatul Cernei

Cu acest cnezat de vale ajungem la încercarea de reconstituire a unor structuri teritoriale din Ţara Haţegului, a căror cunoaştere este mult mai dificilă fie datorită modificărilor suferite de habitat în respectiva zonă de-a lungul secolelor XI-XIII, fie volumului mic sau impreciziei informaţiilor scrise din secolul al XIV-lea. Precizarea teritoriului şi structura acestor cnezate de vale se întemeiază mai mult pe indicii şi pe compararea situaţiei cu stările întâlnite în celelalte subdiviziuni geografice ale Ţării Haţegului. Este foarte probabil ca viitoarele cercetări arheologice să poată compensa lacunele actualei documentaţii şi ca pe această cale respectivele structuri teritoriale să se contureze …

Read More »

Gheorghe I. Brătianu despre Marea Neagră

Istoricul Gheorghe I. Brătianu (1898-1953), ca şi A.D. Xenopol şi Nicolae Iorga a avut o viziune europeană asupra istoriei poporului român. Ultima sa monografie, apărută postum, Marea Neagră, a făcut dovada vocaţiei sale de a scrie o istorie totală. El a arătat că Marea Neagră „s-a dovedit un factor de apropiere şi de unitate între regiunile al căror litoral îl scaldă, mai mult decât o barieră ce separă popoarele şi civilizaţiile”. Istoricul era convins că Marea Neagră, anticul Pontus Euxinus, a avut o importanţă economică şi politică fără egal între mările zonei euro-asiatice în ultimele trei milenii. Lucrarea prezintă probleme …

Read More »

Rolul economic al noilor aşezări urbane şi rurale în Dobrogea romană în secolele I-III d.Hr.

Unul din fenomenele cele mai caracteristice ale epocii romane în Dobrogea este transformarea unor vechi centre geto-dace în noi oraşe, fie pe malul Dunării, fie în interiorul Dobrogei, de-a lungul marilor drumuri romane, care străbăteau Dobrogea de la sud la nord, legând această regiune periferică, totuşi atât de importantă din punct de vedere strategic şi economic, cu provincia Moesia Inferioară. Se constată într-o anumită măsură în cursul secolelor II-III un proces de urbanizare a Dobrogei romane, paralel cu acela al construirii unui însemnat număr de noi aşezări rurale, ale căror urme se pot distinge peste tot în regiunea dintre Dunăre …

Read More »

Istoria Angliei

Istoria Angliei este istoria uneia dintre cele mai remarcabile biruinţe ale speţei umană. Câteva triburi saxone şi daneze, rătăcite pe o insulă din marginea Europei, amestecate cu câţiva supravieţuitori celţi şi romani, organizate de aventurieri normanzi, au devenit în câteva secole stăpâne pe o treime din planetă. E interesant de aflat secretul unui destin tot atât de uimitor ca, odinioară, acela al Romei. Amestecul raselor era bine dozat, climatul sănătos, pământul fertil. Adunări locale introduseră la sate gustul pentru discuţiile publice şi pentru tranzacţii. Dar aceste obiceiuri ar fi căzut, fără îndoială, în desuetudine, aşa cum s‑a întâmplat în alte …

Read More »

„Stratagema” lui Tudor Vladimirescu. Dificultăţi de interpretare

Susţinătorii caracterului antiotoman al revoluţiei din Ţara Românească (şi implicit adepţii teoriei despre alianţa greco-română de la 1821) întâmpină dificultăţi în explicarea celorlalte laturi ale mişcării pandurilor: antiboierească şi antifanariotă. Cum se armonizează aceste caractere în sinteza lui Andrei Oţetea? O particularitate a metodei sale este utilizarea largă a conceptului de stratagemă (diplomaţie sau tactică), în înţelesul de procedeu folosit pentru ascunderea adevăratului scop. Se poate presupune că, în răscoală, unele manifestări au decurs direct din scopul urmărit, iar altele au reprezentat o învăluire a lui, o simplă tactică. Se înţelege că, în încercarea de a distinge acţiunile ce sunt …

Read More »

Administraţia şi justiţia în Moldova şi Ţara Românească (1774-1821)

Prin funcţiile lui administrative, judiciare şi fiscale, statul fanariot a fost instrumentul destinat a reprima împotrivirea ţărănimii, a îndestula pe turci, a îmbogăţi pe domn, şi a căpătui pe boieri. Regimul turco-fanariot a fost unul din cele mai teribile instrumente de jaf cunoscute în istorie. Întregul aparat de stat, de la domn până la ultimul slujbaş, „de la cel mai înalt la cel mai umil, vânează slujbele pentru a stoarce bani”. Toate funcţiile publice se cumpărau cu bani; ele nu se atribuiau la tarif fix şi prin rotaţie, cum cereau boierii, ci la licitaţie, aşa încât preţurile se urcau mereu …

Read More »