Monthly Archives: iulie 2016

Folosirea scrisului şi literatura slavo-română în timpul feudalismului pe teritoriul României

Folosirea scrisului pare să nu se fi întrerupt niciodată la populaţia de pe teritoriul României, după indicaţiile pe care le dau în această privinţă cuvintele de origine latină „a scrie” şi „carte” (în sensul de text scris). Documentar, existenţa scrierii este atestată cu începere din a doua jumătate a secolului al IX-lea. O serie de descoperiri arheologice, mai vechi şi, mai ales, foarte recente, aduc tot mai multe dovezi despre răspândirea scrisului, precum arată şi folosirea unor caractere variate – greceşti, runice, glagolitice şi chirilice – uneori amestecate între ele, ceea ce denotă o epocă de căutare. Dacă cele mai …

Read More »

Sistemul concentraţionar în România

Sistemul concentraţionar al României comuniste a cuprins numeroase închisori şi lagăre de muncă precum cele de la Gherla, Aiud, Sighet, Piteşti, Râmnicu Sărat, Canalul Dunăre – Marea Neagră etc. Lagărele de muncă au fost înfiinţate în 1950, sarcina lor fiind să „reeduce prin muncă elementele ostile Republicii Populare Române”. Cele mai sinistre lagăre de muncă au fost cele din Bărăgan, unde au fost deportate circa 40.000 de persoane din Banat – sârbi, germani, români. Aceste persoane erau considerate un risc pentru securitatea regimului, dată fiind tensiunea dintre Iugoslavia şi România, ca urmare a excluderii celei dintâi din Cominform în iunie …

Read More »

Convertirea anglo-saxonilor

Religia anglo-saxonilor nu era lipsită de o frumuseţe aspră. Ea era constituită din ansamblul legendelor povestite în Edda, Biblia nordului. Zeii Odin, Thor, Freya (care au dat, în englezeşte, numele lor unor zile ale săptămâni: Wednesday, Thursday, Friday) trăiau în Walhalla, paradisul în care fecioare războinice, Valkirii, transportau luptătorii ucişi pe câmpul de bătaie. Astfel cei viteji erau recompensaţi, trădătorii şi mincinoşii pedepsiţi, cei violenţi iertaţi. Religia pierdu mult din prestigiul său, prin emigrare. Era legată de meleagurile, pădurile, fluviile Germaniei. Wieland, făurarul, nu mai era, în Britania, decât un simplu exilat. Tagma preoţilor era la saxoni puţin numeroasă şi …

Read More »

Instaurarea şi organizarea regimului burghezo-moşieresc în România (1866)

Aplicarea reformei agrare din 1864 prin menţinerea unor însemnate rămăşiţe feudale, dintre care principala a fost marea proprietate funciară, a contribuit la desăvârşirea procesului de înţelegere dintre burghezie şi moşierime, început încă din 1848. Evoluţia capitalismului în agricultură pe calea greoaie, prusacă, însoţită de o lentă dezvoltare a industriei, a constituit baza menţinerii regimului burghezo-moşieresc, instaurat şi organizat odată cu înlăturarea lui Cuza. Înfrângerea revoluţiei din 1848 a împiedicat sfărâmarea gospodăriei boiereşti şi a permis transformarea ei, după cum arată Lenin când caracterizează calea prusacă a dezvoltării capitalismului în agricultură, „cu încetul într-o gospodărie pur capitalistă, „iuncherească”, şi atunci baza …

Read More »

Disraeli şi Gladstone

Reforma din 1832 satisfăcuse mica burghezie; ea nu dăduse maselor populare nici un mijloc de a se exprima. Violentele campanii ale cartiştilor arătaseră că primejdia pe care o implica o astfel de situaţie rămânea gravă. E adevărat că frământarea cartistă fusese înecată de valul de prosperitate ce se ivise prin 1850. Cei înţelepţi nu uitau însă că agitaţia putea renaşte oricând şi că ar fi de dorit deci să existe o supapă. Totuşi, noii stăpâni legali ai ţării, care, de altfel, menţinuseră la putere pe vechii stăpâni ai acesteia, nu resimţeau nici un fel de dorinţă de a mai lărgi …

Read More »

Proclamarea independenţei României

Declaraţia făcută, în numele guvernului, de Mihail Kogălniceanu la sfârşitul lunii aprilie 1877 că între România şi imperiul otoman a survenit starea de război a constituit un nou pas important pe calea afirmării de sine-stătătoare a poporului nostru. Înşişi termenii în care a fost formulată această declaraţie, ca şi aceia ai moţiunii votate de Cameră şi Senat la 29 aprilie / 11 mai şi 30 aprilie / 12 mai exprimau ideea că România se considera dezlegată de orice obligaţii şi angajamente aparţinând vechii stări de dependenţă faţă de Poartă. Totuşi, judecate în lumina dreptului internaţional, nici declaraţia guvernamentală, nici moţiunea …

Read More »

Carpii şi dacii liberi în secolele III-IV

Încă din secolul al II-lea d.Hr., dacii liberi care locuiau în preajma provinciei Dacia, începuseră să atace hotarele stăpânirii romane. Cunoscutele acţiuni ale costobocilor şi ale altor triburi dacice în vremea războaielor cu marcomanii constituie însă numai preludiul marilor atacuri ale carpilor din secolul al III-lea. Pe la începutul secolului al III-lea începe să se afirme din ce în ce mai viguros seminţia carpilor, populaţie stabilă dacică ce locuia în podişul central moldovenesc până la munţii Carpaţi. Descoperirile arheologice sunt de natură să dovedească dezvoltarea pe care o luaseră triburile carpice în secolele II şi III din d.Hr. Analiza inventarului …

Read More »

Legăturile dintre oraşele greceşti din Dobrogea şi celelalte colonii greceşti de pe ţărmul Mării Negre

Documente epigrafice explicite vin să completeze informaţiile despre reţeaua de legături întreţinute de cetăţile greceşti de pe litoralul României cu cetăţi din regiunea de sud a părţii europene a Rusiei, din Bulgaria sau de la depărtări încă şi mai mari. Dacă, o dată mai mult, inscripţiile tomitane din această perioadă sunt rare (se poate totuşi cita, în ordinea de idei care ne interesează, măsura de cinstire a unui cetăţean din Tyras), decretele votate în Histria şi Callatis în favoarea unor oaspeţi străini (oameni de afaceri sau oameni de carte – medici şi arhitecţi, de cele mai multe ori) ne lasă …

Read More »

Opţiuni politice în societatea românească în perioada interbelică

Criza economică abătută asupra României încă de la sfârşitul deceniului al treilea a fost şi începutul crizei democraţiei româneşti. De aceea se poate spune că principala problemă din viaţa politică românească în perioada interbelică a fost lupta dintre democraţie şi autoritarism. Încurajată de ascensiunea fascismului în Europa, mişcarea de extremă dreapta din ţară a devenit tot mai virulentă, înmulţindu-şi manifestările antisemite şi zgomotos naţionaliste şi apelând din ce în ce mai des la asasinate. Se adaugă la aceasta şi acţiunile regelui Carol al II-lea de slăbire a partidelor politice democratice în vederea instituirii unui regim autocratic, personal. Tradiţia democratică în …

Read More »

Cursa înarmării şi conferinţele de dezarmare

Europa divizată La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, Europa, departe de a fi unitară, reunea state cu regimuri politice diferite: monarhii constituţionale precum Anglia, republici democratice precum Franţa, Elveţia şi, din 1910, Portugalia, dar şi monarhii autoritare precum Germania, Rusia şi Austro-Ungaria. Diversităţii politice i se adăuga una economică, continentul fiind împărţit într-o Europă Occidentală industrializată, bogată şi dominantă, şi o alta săracă, predominant agrară şi în mare parte dominată. Deşi era în continuare o mare putere bancară, industrială, navală şi comercială, Marea Britanie a pierdut întâietatea economică în favoarea Germaniei. Promotoare a aşa-numitei Realpolitik şi …

Read More »