Monthly Archives: iulie 2016

Industria în Moldova şi Ţara Românească (1834-1848)

În perioada Regulamentului organic, industria marchează progrese incontestabile, importante nu atât prin creşterea volumului producţiei şi prin transformarea tehnicii, cât prin cristalizarea unor forme ale producţiei capitaliste, în această perioadă îşi fac apariţia primele instalaţii mecanice, importul uneltelor de muncă mai eficiente creşte şi se fac chiar încercări de a le fabrica în ţară. Rentabilitatea mărită a produselor agricole impune şi industriei un efort de înnoire, pe care Regulamentul organic, în limitele regimului feudal, îl susţine, reglementând raporturile dintre stat şi întreprinzători într-un spirit mercantilist, înfiinţând şcoli de meserii şi favorizând răspândirea presei şi literaturii de specialitate. Dar persistenţa trăsăturilor …

Read More »

Viaţa politică în Moldova şi Ţara Românească între 1821-1828

Viaţa politică sub primele domnii pământene a fost plină de frământări. În ambele ţări, grupuri şi pături ale boierimii au întreprins acţiuni de opoziţie împotriva noilor domni, mergând uneori până la complot. În Moldova, domnia lui Ioan Sandu Sturdza s-a caracterizat prin conflictul dintre boierimea mare şi conservatoare, în bună parte emigrată, şi mica boierime dornică să participe pe picior de egalitate la conducerea statului. Domnul a avut o atitudine favorabilă micii boierimi, numindu-i reprezentanţii în marile dregătorii şi întărindu-i rândurile cu noi elemente. El voia să se întemeieze pe boiernaşi în acţiunea de îngrădire a puterii şi a influenţei …

Read More »

Politica internă a Moldovei şi Ţării Româneşti (1774-1821)

Încercarea boierilor în timpul războiului din 1768-1774 de a înlocui, cu sprijinul Rusiei, domnii fanarioţi cu domni pământeni, aleşi de ei, n-a izbutit. După încheierea păcii, domnii fanarioţi au fost restabiliţi prin numirea de către Poartă a lui Alexandru Ipsilanti în Ţara Românească şi a lui Grigore Ghica în Moldova. Regimul astfel restaurat avea să dureze până la mişcarea din 1821. Boierimea care, în timpul războiului, aderase la mişcarea de emancipare de sub dominaţia otomană s-a resemnat uşor la menţinerea regimului turco-fanariot, fiindcă era asociată la beneficiile lui. Colaborarea marii boierimi pământene cu domnia pentru exploatarea maselor populare constituie esenţa …

Read More »

Economia şi societatea românească în perioada interbelică

Un stat agrar În perioada interbelică, modelul economic şi social românesc nu este fundamental diferit de cel anterior primului război mondial. Pe de o parte, industrializarea şi urbanizarea justifică ideea unui progres relativ, pe de altă parte, agricultura, care rămâne principala ramură economică, este dovada unei serioase înapoieri. De altfel, România a rămas în aceşti ani o ţară cu o populaţie rurală considerabilă, obişnuită să trăiască din munca pământului. Progresele industriei au generat totuşi schimbări în viaţa oraşelor, a căror populaţie creşte concomitent cu rolul în organizarea şi conducerea economiei. Statul, deşi a respectat principiile economiei capitaliste, a intervenit în …

Read More »

Circulaţia monetară şi finanţele în România între 1864 şi 1878

Dezvoltarea capitalismului era împiedicată şi de faptul că nu exista un sistem monetar naţional. Leul era o monedă nominală, fiind valabile toate monedele existente în Europa, peste 70. Cele mai utilizate erau: galbenul (32 lei = 11,85 franci) şi sfanţul (2 lei şi 10 parale = 0,84 franci) ale Austriei; icosarul (12 lei şi 10 parale = 4,66 franci) şi lira (62 de lei = 23,30 franci) ale Turciei; napoleonul (54 de lei = 20 franci) francez şi rubla (10 lei = 3,94 franci) rusă. Mulţimea monedelor cu putere de circulaţie dădea prilej zarafilor să obţină câştiguri însemnate prin simpla …

Read More »

Migraţia gepizilor

În a doua jumătate a secolului II o parte din goţii stabiliţi în regiunea vărsării Vistulei în Marea Baltică a plecat spre sud şi, coborând de-a lungul Niprului, a ajuns în regiunea pontică. Cei rămaşi la ţărmul Balticei s-au dezvoltat ca o populaţie aparte, cunoscută de acum înainte sub numele de gepizi. Această denumire derivă din verbul giban (a da), având aici semnificaţie de „cei înzestraţi, dotaţi cu, cei fericiţi”. Urmând goţilor câteva decenii mai târziu, pe la mijlocul secolului III, se pun în mişcare spre sud şi gepizii. Nu este lipsită de temei teza care explică migraţia gepizilor prin …

Read More »

Ţara Românească, Moldova şi Dobrogea în timpul Evului Mediu

Desfăşurat aproape concomitent la sud şi est de Carpaţi, procesul formării statelor medievale Ţara Românească, Moldova şi Dobrogea a avut loc într-un context extern favorabil. La constituirea Ţării Româneşti şi a Moldovei au contribuit şi românii din Transilvania, contribuţie ilustrată de tradiţia istorică a descălecatului. Organizate ca voievodate cu structuri instituţionale asemănătoare, ele au reflectat unitatea de civilizaţie din întreg spaţiul românesc. Ţara Românească Închegarea statală a Ţării Româneşti s-a realizat prin unificarea formaţiunilor politice de la sud de Carpaţi, atestate istoric pentru prima oară în Diploma cavalerilor ioaniţi. Reunirea formaţiunilor sub o conducere unică a fost opera lui Basarab …

Read More »

Războiul pentru Independenţă (1877)

Înaintea actului de la 10 mai starea de spirit produsă de rivalităţile politice şi duşmăniile personale, Ion Ghica nu crezuse că e nevoie de „apărarea naţională” când nu e „existenţa ameninţată”, Carp declarase că „nu suntem destul de bogaţi, nici destul de fericiţi pentru ca să putem face fericirea altora”, iar Blaremberg pusese în perspectivă răzbunarea unui nou Tudor, se potoli un moment, fără ca ea să fie înlocuită, pe tot timpul dramei care începea, de acele sentimente de solidaritate la care din nou, şi cu toată puterea, făcuse apel domnul, conştient de întreaga-i responsabilitate. Nu se părăsea temerea, întemeiată, …

Read More »

Clasele şi păturile sociale în ţările române în anii 1848-1864

Perioada cuprinsă între anul revoluţionar 1848 şi reforma agrară din 1864 a fost caracterizată pe plan social prin profunde schimbări. Cu toate că revoluţia din 1848 a fost înfrântă, capitalismul a continuat să se dezvolte, grăbind descompunerea boierimii şi ascensiunea burgheziei. Boierimea trăia un proces de adâncă descompunere. Marea boierime, care poseda întinse domenii, putând să trăiască larg din rentă fără a participa la administrarea moşiilor sale, ducea o viaţă de huzur, ocupându-se cu intrigile politice de pe urma cărora căuta să obţină dregătorii aducătoare de mari lefuri şi de onoruri. Ea îşi irosea adesea, în special după 1859, veniturile …

Read More »

Anglia în epoca elisabetană

Trupurile elisabetanilor erau făcute la fel ca şi ale noastre. Aveau aceleaşi creiere, aceleaşi inimi, aceiaşi rinichi şi, fără îndoială, încercau cam aceleaşi pasiuni ca şi descendenţii lor. Dar ei deformau atât de bine linia acestor trupuri – prin curbele şi unghiurile veşmintelor lor – şi firescul pasiunilor – prin strălucirea metaforelor – că mulţi istorici i-au considerat nişte monştri. În special a stârnit uimire contrastul dintre gingăşia poemelor lor şi cruzimea spectacolelor, dintre luxul costumelor şi murdăria vieţii lor. Dar orice epocă oferă asemenea surprize şi istoricii viitorului nu vor întâmpina mai puţine greutăţi să împace inteligenţa savanţilor şi …

Read More »