Xingu

Xingu (amerindieni din bazinul superior al râului Xingu) sunt un ansamblu de comunităţi indigene din Brazilia (Mato Grosso), trăind în bazinul superior, în formă de evantai, al râului Xingu, al doilea afluent dinspre sud al Amazonului (dinspre vărsare).

Vestiţi în Brazilia, în asemenea grad încât au ajuns să fie consideraţi simbolul indianităţii, indienii din bazinul râului Xingu au fost descoperiţi de-abia în 1884. Popularitatea lor este legată de succesul pe care l-a avut prima rezervaţie indigenă, înfiinţată în 1961.

Parcul indigen Xingu acoperă în prezent 26.420 km2 şi asigură pentru peste 3.000 de amerindieni, făcând parte din 15 populaţii diferite, un teritoriu garantat şi o oarecare asistenţă medicală şi şcolarizare din partea statului.

Îşi duc viaţa în păduri-galerii. mediu riveran pe care îl exploatează prin culturi agricole pe terenuri defrişate periodic prin incendiere. Nu se apropie de savanele, mai mult sau mai puţin presărate cu arbori, de pe interfluvii.

Apele, bogate în peşte, le asigură un regim alimentar bogat în proteine, de aceea vânătoarea se află pe planul al doilea, fiind furnizoare mai degrabă de ornamente corporale decât de vânat.

Partea de nord

Este teritoriul locuit de xinguanos, nume generic care reuneşte zece grupuri vorbind limbi diferite dar care au în mare măsură o cultură comună: kuikuru, kalapalo, matipu şi nahukwa (de limbă karib), waura, mehinaku şi yawalapiti (de limbă arawak), kamayura şi aweti (de limbă tupi) şi trumai (limbă izolată).

Trăiesc în case mari, multifamiliale, în formă de jumătate de coajă de nucă; au o organizare socială bilaterală, preferinţă pentru uxorilocativitate şi un sistem statal cu puteri mai degrabă ceremoniale decât politice.

Pe parcursul veacurilor au dezvoltat o adevărată societate intertribală paşnică, bazată pe schimburi ceremoniale, comerciale şi matrimoniale. Ritualurile majore, kuarup (funeralii secundare), javari (comemorarea eroilor) şi iniţierea prilejuiesc ample adunări, la care participă aproape toate grupurile, şi dansuri superbe.

Partea de sud

Rezervaţia a fost completată recent cu încă patru grupuri, alungate din locurile unde trăiau mai înainte de avansarea coloniştilor şi de război. Juruna (de limbă tupi) care în secolul al XVII-lea trăiau la confluenţa râului Xingu cu Amazonul, au înaintat în susul râului. Suya (de limbă ge) au venit din vest după numeroase ciocniri cu coloniştii şi cu alte grupuri indigene.

Kajabii (de limbă tupi) au fost izgoniţi din Teles Pires (la est de Xingu) de căutătorii de cauciuc, iar ikpeng (sau txicao, de limbă karib) au acceptat să încheie pace după ce timp de peste 50 ani s-au războit cu xinguanos. Deşi au tradiţii foarte diferite, aceste triburi au adoptat după pacificare un număr tot mai mare de obiceiuri şi ritualuri xinguanos.

Check Also

Yoruba ekiti şi ondo

Yoruba ekiti şi ondo trăiesc în Ogun State, ţinut de câmpii acoperite cu păduri umede …

Yoruba din Oyo

Yoruba din Oyo constituie trunchiul central al ansamblului yoruba; locuiesc în Oyo State, regiune de …

Yombe

Yombe este o populaţie din Congo (din regiunea Ncesse şi din jur de Chinipeze, Kakamocka …

Yineru

Yineru este o componentă nord-estică a ansamblului ashaninca (circa 3.000 de recenzaţi, la care se …

Yi

Yii sunt o populaţie din sud-vestul Chinei (sudul Sichuanului, Yunnanul în întregime, nord-vestul provinciei Guizhu) …