Wallisieni şi futunieni

Wallisienii şi futunienii sunt mici societăţi insulare din Polinezia Franceză.  Împreună, Wallis şi Futuna alcătuiesc unul dintre teritoriile de peste mări ale Republicii Franceze, cuprinzând trei „regate”, Wallis, format din trei districte/parohii: Hihifo, Hahake şi Mua, şi cele două regate distincte, Alo şi Sigave din Futuna.

Populaţiile din aceste insule, extrem de izolate din punct de vedere geografic (situate în Polinezia Occidentală între arhipelagurile Tonga, Fiji şi Samoa), trăiesc grupate în mici sate litorale. Practică agricultura (igname, aracee, banane, arbore de pâine), creşterea animalelor porci, păsări) şi pescuitul.

Trăsăturile caracteristice ale acestor societăţi sunt apropiate de cele ale societăţilor polineziene vecine. Fiecărui „regat” îi corespunde o şeferie, organizată pe baza unei ierarhii de titluri care se transmit în cadrul „familiilor” care le deţin prin intermediul unei succesiuni de preferinţă agnatice.

Sistemul de înrudire este cognatic şi clasificatoriu. Toţi descendenţii unui strămoş (atât pe linie masculină cât şi pe linie feminină) au dreptul să folosească pământurile acestuia. Fiecare sat este alcătuit prin juxtapunerea de unităţi  (kaiga în Futuna, api în Wallis) ce cuprind o parcelă de teren împreună cu ocupanţii săi (rude de sânge şi prin alianţă), care îndeplinesc împreună muncile cotidiene şi obligaţiile ceremoniale.

Produsele obţinute de bărbaţi (care muncesc în grădini şi prepară alimentele), şi, respectiv, de femei (care confecţionează „bunuri de preţ” koloa - rogojini şi materiale din scoarţă de arbori bătută) sunt puse în valoare în timpul schimburilor ceremoniale care însoţesc, în toate ocaziile importante (învestirea în funcţie de a unei căpetenii, căsătorii, înmormântări, sărbători religioase), ceremonia kava (împărţirea unei băuturi preparate din rădăcină de Piper methysticum).

În vreme ce prin distribuirea acesteia se confirmă ordinea existentă în societate conform valorilor sale fundamentale (în principal vârsta relativă), fluxul de bunuri obţinute prin activităţi masculine şi feminine leagă societatea de cosmos şi o reînnoieşte ca întreg.

Istoric

Aceste insule au fost populate în timpul celui de-al II-lea mileniu î.Hr., societăţile lor rămânând în contact cu arhipelagurile vecine. În secolele XV-XVI, Wallis s-a aflat sub stăpânirea directă a „regatului” învecinat Tonga (vezi tongieni).

Insulele au fost abordate sporadic de către europeni încă din secolul al XVII-lea, însă nu au fost cunoscute semnificativ în Occident decât începând cu instalarea misionarilor francezi din congregaţia Sfintei Marii în 1837-1838. De atunci societăţile de aici sunt francofone (limbile indigene fiind wallisiana şi respectiv futuniana, două subdiviziuni ale marelui filum austronezian) şi catolice.

Check Also

Yoruba ekiti şi ondo

Yoruba ekiti şi ondo trăiesc în Ogun State, ţinut de câmpii acoperite cu păduri umede …

Yoruba din Oyo

Yoruba din Oyo constituie trunchiul central al ansamblului yoruba; locuiesc în Oyo State, regiune de …

Yombe

Yombe este o populaţie din Congo (din regiunea Ncesse şi din jur de Chinipeze, Kakamocka …

Yineru

Yineru este o componentă nord-estică a ansamblului ashaninca (circa 3.000 de recenzaţi, la care se …

Yi

Yii sunt o populaţie din sud-vestul Chinei (sudul Sichuanului, Yunnanul în întregime, nord-vestul provinciei Guizhu) …