Viaţa politică şi partidele burgheze din Craiova între cele două războaie mondiale

Viaţa social-politică poartă amprentele sistemului de guvernământ al ţării, cu trăsături mai pronunţate privind fărâmiţarea grupărilor burgheze, trecerea de la un partid la altul a „politicienilor” etc. Grupările politice burgheze craiovene erau dominate de bancheri, moşieri, militari superiori, mari comercianţi şi avocaţi, politicieni al căror obiectiv principal era promovarea, în funcţiile de la municipiu, judeţ şi în parlament, a simpatizanţilor fiecărei organizaţii sau dezidenţe politice.

Dominarea vieţii politice locale a aparţinut grupării partidului poporului, liberalilor şi naţional-ţărăniştilor. Gruparea liberală a avut mult timp în fruntea ei pe cel mai mare bancher din Oltenia, Constantin Neamţu, directorul Băncii Comerţului, şi Em. Tătărăscu, în vreme ce gruparea naţional-ţărănistă este condusă de Virgil Potârcă, iar gruparea liberală (Georgistă), de Gh. M. Cantacuzino, mare moşier, şi de Grigore Pleşia Puiu, alt latifundiar.

Deşi dominante în viaţa politică locală, grupările liberală şi naţional-ţărănistă au fost supuse unor permanente frământări, datorită deselor dezidenţe, provocate nu atât de deosebirile de principii cât de lupta pentru acapararea funcţiilor administrative bine plătite şi creatoare de ascendenţă pentru cele mai veroase afaceri pe seama maselor. Unele organe locale şi centrale, de presă, burghezo-democratice, calificau fracţiunile drept „dezidenţa ciolanului”. Fenomenul este caracteristic tuturor organizaţiilor politice burgheze şi se înregistrează atât în perioadele cât partidele lor erau la putere cât şi atunci când se găseau în opoziţie.

Grupările politice burgheze locale reprezentante ale burgheziei şi moşierimii, au sprijinit tendinţele de restrângere a drepturilor cetăţeneşti, au folosit diverse mijloace, de la poliţie până la cumpărarea voturilor, pentru a anihila consecinţele nepopularităţii şi asigurarea unor majorităţi care să permită alegerea candidaţilor lor. Ilustrative pentru complexitatea vieţii politice locale, pentru fărâmiţarea grupărilor politice, determinată şi de numărul mare de mici meseriaşi, comercianţi, pentru contradicţiile antagonice care frământau viaţa socială a oraşului, sunt numărul mare de competitori la puterea locală.

La alegerile din iulie 1927, decembrie 1928 şi iunie 1931 au apărut câte şapte liste electorale, cu o puzderie de candidaţi. În acelaşi timp, nemulţumirea maselor de alegători era exprimată şi de creşterea numărului celor ce nu se prezentau la urne, mai mult de jumătate (10.519 în 1927 şi 14.899 în 1931).

Consecinţele crizei economice şi accentuarea tendinţelor dictatoriale după 1930 au favorizat infiltrarea ideologiei legionare în rândul unor categorii şi pături sociale, crearea unor formaţiuni ale gărzii de fier a căror prezenţă punea în pericol chiar libertăţile burgheziei. Lipsite de o bază de masă, grupările reacţionare de extremă dreaptă, folosindu-se de puternicele contradicţii sociale, de nemulţumirile maselor de lucrători, funcţionari, meseriaşi şi intelectuali, abordează o frazeologie demagogică, şovină, mistică, reuşind să înşele credinţa unor grupuri de comercianţi, meseriaşi, avocaţi, funcţionari etc., pe care le manevrează în acţiunile lor antidemocratice.

Check Also

Craiova împotriva dictaturii antonesciene şi războiului hitlerist

Mişcarea antifascistă a populaţiei craiovene, manifestată viguros în această perioadă, s-a dezvoltat continuu transformându-se într-o …

Opţiuni politice în societatea românească în perioada interbelică

Criza economică abătută asupra României încă de la sfârşitul deceniului al treilea a fost şi …

Practicile politice liberale în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea

Liberalismul îşi are originea în ideologia mişcărilor de emancipare socială şi naţională din prima jumătate …

Diplomaţia, o realitate politică în secolul al XVII-lea

Consideraţii generale Secolul al XVII-lea a reaşezat raporturile între Marile Puteri. În acelaşi timp, în …

Conştiinţa naţională şi emanciparea politică în secolul al XVIII-lea

Trecerea Transilvaniei sub stăpânirea Imperiului Habsburgic a modificat statutul politic al principatului, căruia i s-a …