Versul liber

Versul este un rând dintr-o poezie, în organizarea căruia sunt respectate anumite reguli (rimă, ritm, măsură, cezură). În poezia tradiţională apar aceleaşi finaluri de vers (rimele), aceleaşi picioare metrice, aceleaşi poziţii ale accentelor, aceeaşi măsură metrică (versuri cu lungimi egale).

În versul liber regulile cu privire la rimă, ritm şi măsură sunt aplicate după voie. Anticipat de Grigore Alexandrescu în fabulele sale, versul liber este cultivat de poeţii simbolişti, care contestă monotonia ritmică a poeziei tradiţionale. Ceea ce urmăresc ei este renunţarea nu la ritmul în sine, ci la ritmul rezultat din aplicarea consecventă a unor formule metrice repetitive.

Experienţa simbolistă în ceea ce priveşte versul liber a fost continuată de modernişti. Aceştia se delimitează de convenţia ca în poezie fiecare vers să înceapă cu majusculă, chiar dacă acesta nu constituie o unitate sintactică, adică o propoziţie sau o frază.

Partizanii versului liber, nesupunându-se acestei convenţii, scriu versurile în maniera prozei: întrebuinţează majuscula numai în debutul propoziţiilor şi frazelor, iar începutul versurilor îl scriu cu literă mică, având convingerea că, în acest fel, eliberate de regulile prozodice tradiţionale, ele exprimă mai viu fluxul ideilor şi stărilor afective.