Tag Archives: Vasile Alecsandri

Alecsandri-linguist, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Alecsandri-linguist, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din februarie 1877. Sextil Puşcariu, Limba română, II, Rostirea, 1959, crede că ,,vultur… stă în loc de vulture şi vine din lat. vulturem, iar al doilea [vultur] derivă din lat. vulturius”; acelaşi etimon pentru var. vultur e dat de Cihac; nu este exclusă nici părerea lui Hasdeu că ambele variante accentuate ar descinde din lat. vulturius, iar deplasarea pe prima silabă a accentului ar fi un fapt propriu graiului moldovenesc (comp. munt. bolnav, mold. bolnav etc.). Hasdeu tratează laolaltă fenomenul rotacismului …

Read More »

Despot-Vodă, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

„Ideea de a reconstitui pentru scenă momente din istoria naţională stătea în atenţia poetului Doinelor înainte de apariţia dramei Răzvan şi Vidra din 1867 a lui Hasdeu” – e de părere Constantin Ciopraga, fixând, de bună seamă, această clipă cu zece ani mai înainte, când poetul dădea la iveală „singura piesă de o altă tonalitate” scrisă în prima perioadă a activităţii sale de dramaturg: Cetatea Neamţului, publicată în 1857 în volumul Salba literară (conferă Prefaţa la volumul Vasile Alecsandri, Teatru, Bucureşti, 1968). „Împrejurări variate concurează, făcând ca aspiraţia bardului de a scrie drame de amploare să fie pusă în practică …

Read More »

Zgârcitul risipitor, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Piesa Zgârcitul risipitor, de Vasile Alecsandri, a fost scrisă la Mirceşti, după ce, la sfârşitul lui mai 1860, scriitorul fusese „eliberat din infernul politic ce-l dezamăgise atât de profund”, încetând să mai funcţioneze ca ministru. „Reflectând mai îndelung şi în linişte asupra acestor lucruri – comentează împrejurările G.C. Nicolescu -, Alecsandri se convinge pe fiece zi mai mult că momentele sunt într-adevăr grave pentru viitorul ţării şi că, dacă s-a retras definitiv din viaţa politică, el nu are dreptul să tacă. Aşa cum la începutul activităţii sale literare făcuse din teatru o tribună şi demascase în faţa publicului primejdia cosmopolitismului …

Read More »

Lipitorile satelor, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Drama socială Lipitorile satelor, de Vasile Alecsandri, a fost scrisă în toamna lui 1860: „În aceste din urmă 15 zile – îi scria Alecsandri lui Ion Ghica la 26 octombrie 1860 – am fost prins de un soi de friguri de lucru care au avut ca urmare cinci lucrări dramatice, a căror listă e următoarea: 1) Lipitorile satului, dramă în cinci acte; 2) Zgârcitul risipitor, dramă în patru acte; 3) Satul lui Cremine, farsă într-un act; 4) Retrogradul, cânticel comic; 5) Demagogul (conferă manuscrisul Bibliotecii Academiei Române nr. 803, şi Literatură şi artă română, 1897). Piesa Lipitorile… mărturisea – cum …

Read More »

Cetatea Neamţului sau Sobieschi şi plăieşii români, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Piesa Cetatea Neamţului sau Sobieschi şi plăieşii români, de Vasile Alecsandri, este scrisă spre sfârşitul anului 1856, în perioada „de temporară acalmie în lupta pentru Unire, mai degrabă de frământare subterană şi de aşteptare a momentului potrivit pentru a acţiona din nou” – cum o caracterizează G.C. Nicolescu (Viaţa lui Vasile Alecsandri). În aşteptarea acestui moment, Alecsandri se ocupa cu „câteva lucrări literare”, care-l făceau să uite „mizeriile politice”: „Adun în acest moment într-un volum tot ce am scris în proză de câţiva ani – îl informa el în decembrie 1856 pe prietenul său Grenier. Compun o dramă naţională în …

Read More »

Boieri şi ciocoi, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Până în momentul în care îi încolţeşte ideea amplei fresce sociale care avea să fie Boieri şi ciocoi, cele mai multe din scrierile teatrale ale lui Vasile Alecsandri, alcătuite „cam în pripă” – cum spune cu un reproş abia simţit Nicolae Iorga – „dau înfăţişarea cea nouă a unei societăţi care prin fapte, nu totdeauna bine chibzuite şi cu urmări norocoase, a generaţiei sale, ajunsele a fi cu totul deosebită de lumea pe care el o apucase, o despreţuise şi o ridiculizase la 1840. Cu intenţii polemice – căci multe nu-i plac lui în nouăle moravuri, şi neplăcerea lui nu …

Read More »

Nobila cerşitoare, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Piesa într-un act Nobila cerşitoare, de Vasile Alecsandri, scrisă probabil în primăvara anului 1871, în scurtul răstimp dintre prima şi cea de-a doua reprezentare a comediei Ginerele lui Hagi Petcu (18 februarie 1871 şi 13 aprilie 1871), a fost jucată la 20 aprilie 1871, de aceeaşi Societate diletantă de la Iaşi, care prezentase cu o săptămână mai înainte şi Ginerele lui Hagi Petcu, de asemenea în ajutorul Franţei (conferă Teodor T. Burada). Poetul înţelegea că astfel contribuie „la ajutorul ce începuse să se strângă prin liste de subscripţie, în ţara noastră, pentru eliberarea Franţei de sub ocupaţia prusacă” (conferă G.C. …

Read More »

Ginerele lui Hagi Petcu, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Scrisă cam în acelaşi timp cu Concina sau curând după aceea, comedia Ginerele lui Hagi Petcu era una dintre cele cinci lucrări pe care Vasile Alecsandri le trimisese lui Matei Millo pentru stagiunea 1865-1866 – cum îl anunţa pe Pantazi Ghica în scrisoarea trimisă de la Mirceşti la 30 octombrie 1865: „Am trimis lui Millo pentru stagiunea dramatică actuală următoarele piese: Ginerile lui Hagi Petcu – comedie în 2 acturi (imitată după Ginerile lui Poirier), Concina – proverb într-un act, Harţă Răzeşul – vodevil într-un act, Kera Nastasia – cântecel, Covrigarul – scenă din poarta Cişmegiului” (conferă Vasile Alecsandri, Corespondenţă). …

Read More »

Concina, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

În pragul anului 1865, când scrie „micul proverb” intitulat la început Barcarola, Vasile Alecsandri dăruise teatrului românesc 25 de ani din activitatea sa scriitoricească. „Mă întrebi cum petrec şi lucrez la ţară? – răspundea el întrebării puse de Alexandru Hurmuzaki. Petrec cu mulţămire în compania bibliotecei mele şi mă ocup de compuneri dramatice. […] De la 1840 mă ocup necontenit cu teatrul românesc şi caut a înavuţi repertoriul nostru dramatic cu piese originale, pentru a combate mania traducerilor păcătoase de drame pocite, ce există la Bucureşti şi care s-au lăţit în toată ţara; însă au trebuit să păşesc treptat în …

Read More »

Kir Zuliaridi, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Kir Zuliaridi este una dintre cele patru adaptări ale lui Vasile Alecsandri, la care el a indicat originalele franceze. „Trei din ele – precizează Charles Drouhet – fac parte din repertoriul din 1848-1849 al micilor teatre din Paris, pe care le frecventa Alecsandri în timpul exilului său voluntar, după înăbuşirea revoluţiei din Moldova, şi anume: Doi morţi vii (1851) după L’homme blase al lui Duvert şi Lauzanne, care de la 1843 continua să culeagă aplauze pe scena Vodevilului; Kir Zuliaridis (1852) după Un tigre de Bengale de Edouard Brisebarre şi Marc Michel, marele succes în 1849 la Palais Koyal al …

Read More »