Tag Archives: Vasile Alecsandri – opera literară

Mezul iernei, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară pastel Vasile Alecsandri, reprezentant de seamă al generaţiei de scriitori de la mijlocul secolului al XIX-lea, a abordat, în creaţia sa, o mare varietate de specii literare, între care un loc aparte îl ocupă pastelurile, al căror creator este. Pastelul este specia lirică, în care poetul descrie un tablou din natură, apelând la imagini vizuale, motorii, olfactive, auditive, precum şi la figuri de stil şi motive literare care compun armonizarea planului terestru cu cel cosmic. Eul liric îşi exprimă direct sentimentele faţă de peisajul conturat prin descriere. În pastelurile sale, Vasile Alecsandri ilustrează …

Read More »

Sfârşit de toamnă, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară pastel Vasile Alecsandri, reprezentant de seamă al generaţiei de scriitori de la mijlocul secolului al XIX-lea, a abordat, în creaţia sa, o mare varietate de specii literare, între care un loc aparte îl ocupă pastelurile, al căror creator este. Pastelul este specia lirică, în care poetul descrie un tablou din natură, apelând la imagini vizuale, motorii, olfactive, auditive, precum şi la figuri de stil şi motive literare care compun armonizarea planului terestru cucei cosmic. Eul liric îşi exprimă direct sentimentele faţă de peisajul conturat prin descriere. În pastelurile sale, Vasile Alecsandri ilustrează natura …

Read More »

Balta-Albă, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Vasile Alecsandri, reprezentant de seamă al generaţiei de scriitori paşoptişti, de la mijlocul secolului al XIX-lea, a abordat în creaţia sa o mare varietate de specii literare, scriind poezie, proză şi dramaturgie, punând, astfel, temelia literaturii române în toate genurile literare. Alecsandri este primul care adună şi publică producţiile literaturii populare şi creatorul pastelului, ca specie literară lirică. Garabet lbrăileanu susţinea însă că paginile interesante şi moderne sunt cele de proză, deşi exista prejudecata că „Alecsandri este mai ales, şi mai înainte de toate, un poet în versuri”, iar George Călinescu aprecia că proza constituie „cea mai durabilă parte a …

Read More »

Monastirea Argeşului, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Povestire pe momentele subiectului şi motivele populare Monastire Argeşului este o baladă populară a cărei primă ediţie a fost publicată de Vasile Alecsandri în 1852 în volumul Poezii poporale. Balade (Cântece bătrâneşti) adunate şi îndreptate de Vasile Alecsandri. Structura baladei Monastirea Argeşului este alcătuită din cinci tablouri, în care se manifestă următoarele motive epice: motivul zidului părăsit, motivul surpării zidurilor, motivul visului şi al jurământului, motivul probelor, motivul femeii destinate zidirii – ca simbol al sacrificiului -, motivul zidirii sau al sacrificiului de sine, motivul conflictului feudal, motivul lui Icar şi motivul fântânii. Momentele subiectului Ca în orice operă epică, …

Read More »

Toma Alimoş, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul epic, specia literară baladă populară Balada este o operă literară epică în versuri, inspirată de obicei din tradiţia istorică sau populară, în care se povesteşte o întâmplare neobişnuită, la care iau parte două sau mai multe personaje, prezentate de obicei în antiteză şi în care realul se împleteşte cu fabulosul. Baladele populare se mai numesc şi cântece bătrâneşti. Toma Alimoş, de Vasile Alecsandri, are toate însuşirile unui autentic cântec bătrânesc nepieritor prin valorile sale artistice, prin răspândirea la românii de pretutindeni, prin vechimea sa, când oamenii îşi făceau singuri dreptate, animaţi de simţul spontan al justiţiei, …

Read More »

Chiriţa în provinţie, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Vasile Alecsandri, personalitate marcantă a paşoptismului, se simte dator să contribuie la construirea politică, morală şi intelectuală a Principatelor Române şi consideră că spectacolul teatral atrage publicul mult mai uşor decât lectura, deoarece transmite mesajul în chip nemijlocit şi poate fi astfel un mijloc eficient de îndreptare a moravurilor societăţii şi de împlinire a idealurilor naţionale şi democratice ale epocii. În cei 46 de ani în care a scris piese de teatru, adică între 1840, când s-a jucat Farmazonul din Hârlău şi 1886, când a fost definitivată drama Ovidiu, a abordat cele mai variate specii dramatice: cântecele comice, farse, vodeviluri, …

Read More »

Mioriţa, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Povestire pe momentele subiectului, motivele populare, caracterizarea personajelor Balada Mioriţa a fost culeasă de Alecu Russo de la nişte păstori din munţii Vrancei, pe când se afla în exil la Soveja şi publicată în prima culegere de Poezii poporale. Balade. (Cântece bătrâneşti) adunate şi îndreptate de Vasile Alecsandri, antologie apărută în 1852. Mioriţa este o baladă populară şi aparţine genului epic, în care, însă, se îmbină armonios elemente lirice, epice şi dramatice. În structura baladei se disting două mari planuri, unul epic în cadrul căruia autorul anonim narează faptele şi construieşte personajele reale sau fabuloase şi celălalt lirico-dramatic, ce se …

Read More »

Malul Siretului, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Pastelul este creaţia lirică în versuri, în care este descris un tablou de natură, realizat prin îmbinarea planurilor uman-terestru şi universal-cosmic. Poetul (eul liric) îşi exprimă în mod direct stările, emoţiile, sentimentele trăite în faţa peisajului zugrăvit. Ca mijloace artistice, pastelul îmbină imaginile vizuale cu imaginile auditive, motorii, cromatice, olfactive etc., un rol important avându-l procedeele artistice, figurile de stil şi coloristica elementelor ce compun tabloul respectiv. Cuvântul „pastel” este împrumutat din pictură şi defineşte un tablou creat printr-o tehnică specială de folosire a culorilor aplicate discret, imaginile fiind estompate, fără tuşe groase, emanând delicateţe şi gingăşie. Vasile Alecsandri se …

Read More »

Dan, căpitan de plai, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Vasile Alecsandri este una dintre cele mai mari personalităţi culturale ale perioadei paşoptiste, care a adus o contribuţie majoră la dezvoltarea literaturii române, atât prin talentul său de scriitor, cât şi prin varietatea tematicii abordate. A atras atenţia asupra valorii literaturii populare, publicând în 1852 prima culegere de folclor, a scris piese de teatru, nuvele romantice, pasteluri – pe care le-a impus ca specie în literatura română -, poezii şi legende istorice, în cadrul cărora un loc important îl ocupă Dumbrava roşie şi Dan, căpitan de plai. Poemul Dan, căpitan de plai, de Vasile Alecsandri, publicat în 1875 în revista …

Read More »

Vasile Alecsandri

Vasile Alecsandri (14 iunie 1818, Bacău – 22 august 1890, Mirceşti, judeţul Bacău) – poet, prozator, dramaturg, folclorist, politician, ministru şi diplomat. Părinţii lui Alecsandri sunt medelnicerul Vasile Alecsandri şi Elena (născută Cozoni), fiica unui grec românizat. Om cu stare şi deschis la minte, părintele îi asigură, la fel ca şi celorlalţi copii (frumoasa Catinca, măritată cu paşoptistul C. Rolla, şi Iancu, viitorul locotenent-colonel şi literat), o creştere aleasă. Asemenea lui Mihail Kogălniceanu, Alecsandri învaţă mai întâi cu dascălul maramureşean Gherman Vida (1827-1828), trecând apoi la pensionul lui Victor Cuenim (1828). Plecat, pentru studii, la Paris (1834), îşi ia acolo, …

Read More »