Tag Archives: Transilvania

Lupta grupărilor feudale pentru stăpânirea Transilvaniei după prăbuşirea regatului ungar (1526-1541)

La un deceniu după înăbuşirea în sânge a războiului ţărănesc de sub conducerea lui Gheorghe Doja, regatul Ungariei se prăbuşea sub loviturile ienicerilor şi spahiilor sultanului Soliman. După ce, în 1521, turcii au cucerit puternicele cetăţi Şabaţ şi Belgrad, în 1526 ei şi-au continuat ofensiva, luând, după lupte grele, cetatea Petrovaradin şi, o lună mai târziu, în 29 august, în câmpia mlăştinoasă de la Mohacs, au provocat o grea înfrângere armatei maghiare. Cauzele înfrângerii armatei maghiare la Mohacs sunt atât de ordin intern, cât şi extern. Între cele interne, principala cauză a fost înfrângerea răscoalei lui Doja, a cărei amintire …

Read More »

Regimul austriac în Transilvania în secolul al XVIII-lea

Consolidarea regimului Cu pacea de la Satu Mare din 1711, regimul austriac s-a instalat temeinic în Transilvania. Războiul austro-turc din 1716-1718 veni şi el să întărească poziţia imperiului în Răsărit. După noi succese militare ale lui Eugen de Savoia, pacea de la Passarowitz (1718) îi aduse noi câştiguri teritoriale: Banatul timişean, Oltenia, părţi din Serbia şi Bosnia. Intenţia lui Francisc Rakoczi al II-lea de a reveni cu ajutor turcesc căzu şi ea: prin tratat, Turcia se obliga să-l ţină cât mai departe de imperiu. Noul împărat, Carol al VI-lea (1711-1740), se încorona şi ca rege al Ungariei, sub numele de …

Read More »

Organizarea teritorială a voievodatului transilvănean în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Organizarea politică-administrativă a voievodatului Transilvaniei se conturează treptat, ajungând la forma ei deplină la începutul secolului al XIV-lea. În această vreme, apar, în general, bine închegate, atât comitatele, cât şi celelalte organizaţii administrative: districtele româneşti şi scaunele secuieşti şi săseşti. Districtele Românii îşi aveau propriile lor organizaţii administrative, judiciare şi militare, dintre care unele – cnezatele şi voievodatele – erau vechi instituţii autohtone; altele, districtele – care erau unităţi ce cuprindeau un număr de cnezate sau voievodate locale – s-au format paralel cu alte organizaţii administrative şi judecătoreşti, cu comitatele, cu scaunele secuieşti şi săseşti, primind câteodată şi ele numele …

Read More »

Adunările obşteşti (congregaţiile generale) din Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Adunările obşteşti ale Transilvaniei erau de mai multe categorii şi au suferit transformări în decursul timpului. De obicei, ele erau adunări cu caracter judiciar; mai rar, se ocupau şi cu alte probleme, economice sau administrative, ca: reglementarea raporturilor dintre biserică şi nobilime cu privire la dijmele eclesiastice, problema vămilor feudale, verificări de acte de danie etc. Uneori, în legătură cu caracterul lor judiciar, puteau să aibă şi unul legislativ; cunoaştem un singur caz în această privinţă, pe cel menţionat la 8 mai 1342, când se acordă nobilimii dreptul de judecată asupra iobagilor. Convocarea congregaţiilor nobilimii din comitatele Transilvaniei voievodale era …

Read More »

Literatura juridică în Transilvania în secolul al XVII-lea

Nivelul pe care îl atinge cultura juridică în Transilvania în cursul secolului al XVII-lea se reflectă în marile opere de codificare realizate în această vreme. Prima e Juridici processus specimen din 1619 a principelui Gabriel Bethlen, amintită în prefaţa Aprobatelor pentru importanţa ei în ce priveşte procedura de judecată. Marile colecţii Approbatae constitutiones regni Transilvaniae… (Constituţiile recunoscute ale Transilvaniei…) şi Compillatae constitutiones… (Constituţiile compilate…), apărute – cea dintâi în 1653, iar cea din urmă în 1669 – în limba maghiară, conţin normele de drept mai importante stabilite de dietă de la constituirea principatului autonom. Aprobatele, împărţite în 5 părţi: dreptul …

Read More »

Luptele pentru stăpânirea Transilvaniei în primul deceniu al secolului al XVII-lea. Întărirea puterii centrale în timpul lui Gabriel Bethlen (1613-1629)

Luptele dintre facţiunile nobiliare Primul deceniu al veacului al XVII-lea din istoria Transilvaniei reprezintă o perioada de mari competiţii pentru putere între facţiunile nobiliare. Moartea lui Mihai Viteazul a dezlănţuit şi în Transilvania – aşa cum s-a întâmplat de altminteri, şi în Ţara Românească şi Moldova – lupta ţinută în frâu de guvernarea autoritară a domnului unificator. Se creează posibilitatea unei sporiri simţitoare a influenţei marii nobilimi în conducerea treburilor publice, în condiţiile luptei pentru restaurarea dominaţiei otomane în Transilvania. Asasinarea lui Mihai Viteazul n-a asigurat nici liniştea şi nici stăpânirea habsburgică în Transilvania. Mercenarii generalului Basta săvârşeau devastări şi …

Read More »

Cultura în Transilvania în vremea feudalismului dezvoltat (secolul al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XVI-lea)

Literatura populară În poezia populară din Transilvania – atât în cea românească, cât şi în aceea a maghiarilor, saşilor şi secuilor – alături de expresia sentimentelor general-omeneşti ale bucuriei, tristeţii sau dragostei, au apărut şi motivele luptei comune împotriva asupririi feudale şi pericolului turcesc. Apăsarea socială şi primejdia externă au imprimat dezvoltării poeziei populare din această epocă unele trăsături comune, fie că e vorba de românii din Transilvania, fie de maghiari şi saşi. Cântecul popular, deşi în trei limbi diferite, avea în esenţă acelaşi conţinut. Din fondul comun româno-maghiar al unei importante literaturii epice, în care se cântau vitejiile unor …

Read More »

Comerţul în Transilvania în secolul al XVIII-lea

În secolul al XVIII-lea, la dezvoltarea pieţei interne au contribuit nevoile de întreţinere a aparatului de stat şi militar austriac. Piaţa internă a crescut şi din cauza sporirii numărului ţăranilor lipsiţi de pământ, în urma creşterii rezervei senioriale şi a diviziunii sesiilor iobăgeşti prin moşteniri şi zălogiţi. Un număr din ce în ce mai mare de oameni au fost astfel nevoiţi să cumpere de pe piaţă cele necesare traiului. Numărul orăşenilor care se aprovizionează de pe piaţă creşte de asemenea. Deşi schimbul dintre oraş şi sat a continuat să consiste în primul rând din produse alimentare şi obiecte manufacturate, apariţia …

Read More »

Literatura istorică în Transilvania în secolul al XVII-lea

Literatura istorică în limba latină, din epoca de decadenţă a umanismului, e mult redusa ca volum faţa de literatura istorică în limba maternă. Cele mai reprezentative figuri ale acestei istoriografii au fost Gaspar Bojthi Veress, Ioan Bethlen şi Wolfgang Bethlen. Toţi trei sunt nobili în slujba principilor, curteni (Bojthi Veress) şi cancelari (cei doi Bethlen). Ei scriu de pe poziţiile clasei dominante şi în operele lor se reflectă numai preocupările acesteia, vădind o lipsă de înţelegere faţă de ţăranii exploataţi, a căror „iobăgie veşnică” se înăspreşte acum. Opera lui Gaspar Bojthi Veress (Boitinus, 1595 – decedat după 1640), intitulată De …

Read More »

Tipografiile şi bibliotecile din Transilvania în secolul al XVII-lea

Tipografiile s-au transformat în parte, în cursul veacului al XVII-lea, din tipografii particulare în instituţii culturale de caracter oficial, legate de curtea princiară, de oraşe, de biserici, de colegii. Conducătorii acestor tipografii au fost în majoritatea cazurilor teologi, care au privit activitatea lor ca pe o misiune în slujba bisericii. Centrul tipografic principal din Transilvania care se mutase de la Sibiu la Cluj, se mută acum la Alba Iulia, iar la unele curţi (pe domeniul Bethlen din Criş, 1684) şi mănăstiri (Şumuleu-Ciuc, prin Ioan Caioni, 1676) se întemeiară tipografii noi. Cele mai înfloritoare tipografii din veacul precedent, după o vegetare …

Read More »