Tag Archives: Transilvania

Dezvoltarea capitalismului în agricultura din Transilvania în perioada 1849-1867

Revoluţia din 1848-1849, cu toate că a fost înfrântă, a adus schimbări hotărâtoare în economia Transilvaniei. Constatarea lui Engels că „groparii revoluţiei din 1848 deveniseră executorii ei testamentari” se referă şi la schimbările în raporturile dintre ţărani şi marii proprietari. Iobăgia a fost desfiinţată, o parte a ţărănimii a devenit proprietară liberă a pământurilor urbariale, pentru folosinţa cărora în trecut trebuia să presteze robote şi să dea dijme. Trebuie subliniat faptul că ţărănimea din Transilvania – precum arată Bariţiu – încă din iunie 1848 nu mai dădea robote şi dijme pentru sesiile urbariale. Revoluţia din 1848 a desfiinţat iobăgia, i-a …

Read More »

Dezvoltarea mineritului şi meşteşugurilor, a comerţului şi oraşelor în Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Alături de agricultură şi de creşterea animalelor, o dezvoltare deosebită a înregistrat în acest timp şi mineritul. Pentru exploatarea bogăţiilor subsolului (aur, argint, fier, sare etc.), care se găseau în cantităţi mari în această ţară, pe lângă minerii băştinaşi – cunoscători vechi ai acestei îndeletniciri – au fost colonizaţi mineri străini, cărora li s-au acordat privilegii şi care au fost aşezaţi la Turda, Sic, Dej, Cojocna, Rimetea, Abrud, Zlatna, Roşia, Baia de Arieş, Baia Mare, Baia Sprie, Rodna; unele aşezări de mineri au obţinut privilegii orăşeneşti: Rodna, Roşia, Baia Mare, Baia Sprie etc. Aceasta dovedeşte nu numai intensificarea mineritului, ci …

Read More »

Cultura în Transilvania în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Reforma, un nou stadiu în lupta ideologică împotriva feudalismului Mişcarea iniţiată de Martin Luther în 1517 la Wittenberg, cu scopul de a reforma biserica, deschidea o nouă fază în lupta antifeudală îmbrăcată în haină religioasă. Înfricoşat însă de forţele sociale ridicate în cursul războiului ţărănesc german, Luther şi-a dirijat mişcarea, în scurtă vreme, pe calea înţelegerii cu principii germani; de aceea dezvoltarea în continuare a reformei a trecut în mâinile preotului de la Zurich, Ulrich Zwingli. Curentul elveţian (sacramentarian), iniţiat de Zwingli, cu toate că avea multe trăsături comune cu luteranismul, se deosebea de acesta în probleme fundamentale teologice şi …

Read More »

Începutul pătrunderii maghiarilor în Transilvania

În Transilvania, cele mai specifice urme de factură răsăriteană ale culturii materiale maghiare s-au descoperit numai într-un cimitir de la Cluj, din care s-au dezgropat 11 morminte. În ele se întâlnesc caracteristicile morminte de călăreţi, cu săbii curbate, cu vârfuri de săgeţi, cu oase de cai şi cu aplici de diferite forme şi ornamente. Scăriţele găsite într-un mormânt sunt acoperite cu plăci de aramă aurită, iar în mormintele femeilor se găsesc cercei care, de asemenea, au analogii pe teritoriul Rusiei Kieviene. Cimitirul a fost atribuit primei jumătăţi a secolului al X-lea, dar datarea lui chiar la începutul acestui veac nu …

Read More »

Dezvoltarea luptei antifeudale şi naţionale a maselor româneşti după încorporarea principatului Transilvaniei şi Ungariei în 1848

Dieta privilegiaţilor întrunită la Cluj la 17/29 mai 1848 a votat, fără să ţină seama de hotărârile Adunării de la Blaj, „uniunea” principatului Transilvaniei cu Ungaria. În dieta nu era nici un deputat care să fi reprezentat poporul român. Singurii români din dietă erau episcopul Lemeni şi deputatul Alexandru Bohăţel. Lemeni făcea însă parte din dietă ca regalist, iar Bohăţel era alesul nobilimii din Haţeg, nu al românilor. Cercurile conducătoare ungare nu şi-au dat seama ce greşeală politică gravă comiteau atunci când, împotriva voinţei majorităţii locuitorilor din principatul Transilvaniei, forţau „uniunea”. Numai câţiva intelectuali maghiari înaintaţi au văzut primejdia. Cu …

Read More »

Clasele sociale din Transilvania în timpul dualismului austro-ungar (1867-1878)

În Transilvania, trecerea de la feudalism la capitalism s-a făcut pe calea unei revoluţii burghezo-democratice nedesăvârşite, întrucât reacţiunea internă şi externă au reuşit s-o înăbuşe în 1849. Sub presiunea maselor populare însă, absolutismul austriac a fost silit să facă apoi unele concesii care au dus la consolidarea schimbărilor social-economice şi politice în sens burghez, dar într-un ritm lent. Scopul fundamental al acestor concesii era preîntâmpinarea unor noi izbucniri revoluţionare, acceptându-se trecerea la orânduirea capitalistă cu preţul menţinerii unei poziţii economice importante pentru moşierime. Această poziţie însemna, în ultimă instanţă, marea proprietate agrară. În atare condiţii dezvoltarea industrială şi comercială a …

Read More »

Situaţia socială a Transilvaniei în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

În jumătatea a doua a veacului al XVI-lea, s-au produs unele transformări în structura societăţii de pe teritoriul Transilvaniei. Clasa feudală Înaintarea turcilor şi ocuparea de către ei a unor teritorii din regatul feudal maghiar au făcut ca mulţi nobili din acele regiuni să se refugieze în Transilvania. În scurt timp, unii dintre aceştia, ca şi alţii fugiţi dinaintea oştirilor imperiale, au reuşit să ajungă şi aici în posesiunea unor proprietăţi însemnate, făcând să crească numărul marii nobilimi. Marea nobilime a căutat prin toate mijloacele să-şi mărească averea şi, prin aceasta, influenţa ei politică. Călăuzită de acest singur ţel, ea …

Read More »

Problema unirii românilor din Transilvania cu biserica Romei

În conglomeratul de state şi popoare care era imperiul, catolicismul venea să se adauge la celelalte elemente de coeziune, care erau dinastia, absolutismul monarhic, puterea militară comună, birocraţia. El era menit să dea nu numai un cheag spiritual imperiului, ci mai ales să-i servească de instrument politic de dominaţie şi unificare, suplinind, măcar în acest fel, lipsa lui de unitate naţională. Dar în Transilvania tocmai catolicismul rămăsese cel mai slab. Naţiunile politice (inclusiv masele lor populare) erau în proporţii covârşitoare protestante. Trebuia deci neapărat schimbat raportul de forţe; trebuia eludat textul diplomei leopoldine, care condamna religia catolică doar la egalitate …

Read More »

Dezvoltarea industriei şi a mineritului în Transilvania în perioada 1849-1867

Prin desfiinţarea iobăgiei şi înlăturarea privilegiilor feudale, s-au creat condiţii favorabile pentru formarea industriei capitaliste. Dezvoltarea industriei a fost frânată însă în foarte mare măsură de faptul că Transilvania nu forma împreună cu Moldova şi Ţara Românească un stat unitar naţional, precum şi de dependenţa ţării faţă de Austria şi de existenţa rămăşiţelor feudale. Calea prusacă în dezvoltarea agriculturii şi-a făcut şi ea resimţită influenţa în viaţa industrială. Guvernul imperial, reprezentând interesele industriaşilor din Austria propriu-zisă, a încadrat în 1850 Transilvania în sistemul vamal unic al imperiului, pentru a crea industriei austriece pieţe avantajoase de desfacere şi baze de materii …

Read More »

Începuturile absolutismului luminat în Transilvania

Semnele unui absolutism luminat apar încă sub domnia Mariei Tereza. Nu atât din iniţiativa ei – ea era o catolică ferventă şi se conducea, în genere, de idei conservatoare – cât din a sfetnicilor săi. Mai ales după ce s-a înfiinţat organul central, Consiliul de stat (Staatsrat), organul politic principal care a jucat un rol atât de mare în conducerea imperiului, apoi şi mai mult după ce împărăteasa şi-a luat de coregent pe fiul său, Iosif (1765). Spiritul nou îl anunţa înainte de toate reforma importantă, care a fost reglementarea urbarială pentru Ungaria din 1767, urmată de încercările insistente de …

Read More »