Tag Archives: Transilvania

Desfăşurarea Revoluţiei de la 1848 din Transilvania în a doua jumătate a anului 1848

Printr-o politică greşită a guvernului ungar, dar mai ales prin politica reacţionară a guberniului şi a nobilimii din Transilvania, prin aţâţarea la maximum a sentimentelor naţionale, s-a creat o situaţie în care conflictul armat putea să izbucnească din moment în moment. Semnalul pentru acest conflict l-au dat evenimentele externe, ruptura între Curtea imperială şi conducătorii revoluţiei ungare. După înfrângerea din iunie a eroicei insurecţii a proletariatului din Paris, contrarevoluţionarii din toată Europa au trecut la contraofensivă. Aşa cum arată Engels, burghezia era atât de zdruncinată de însăşi victoria clasei sale, încât în toate ţările ea s-a refugiat în braţele reacţiunii …

Read More »

Mineritul în Transilvania în secolul al XVIII-lea

Încă din primii ani ai stăpânirii austriece asupra Transilvaniei, Curtea de la Viena a luat o serie de măsuri menite să contribuie la dezvoltarea mineritului. Preocuparea de căpetenie a autorităţilor a constituit-o la început extragerea mercurului şi a aurului, fiindcă aceste ramuri miniere aduceau venituri însemnate fără să pretindă investiţii costisitoare. A fost reluată exploatarea minelor de aur şi de argint din regiunea Baia Mare şi Baia Sprie, precum şi a celor de plumb şi argint de la Rodna. Sarea se exploata la Dej, Turda, Cojocna, Ocna Sibiului şi în alte părţi. Mai târziu s-a dat o importanţă sporită minereului …

Read More »

Literatura beletristică în Transilvania în secolul al XVII-lea

Literatura beletristică din Transilvania înregistrează ecourile târzii ale umanismului aflat în decadenţă. Golită tot mai mult de conţinutul ideologic iniţial, această literatură manifestă o vădită preferinţă pentru preocupările de formă. Ea păstrează în acelaşi timp interesul pentru cultura antichităţii. Un loc deosebit îl ocupă în literatura umanistă opera lui Albert Szenczi Molnar (1574-1634). Autor al unui dicţionar latin-maghiar (1604) şi al unei gramatici maghiare (1610), Molnâr este în acelaşi timp şi cel mai de seamă mânuitor maghiar al versului în veacul al XVII-lea. Psalmii lui, având la bază psalmii francezi ai lui Clement Marot şi Theodore de Beze, îl arată …

Read More »

Formaţiunile politice din Transilvania în secolul al X-lea

Dezvoltarea forţelor de producţie la nivelul înfăţişat mai sus a determinat apariţia claselor sociale cu interese antagonice de tip feudal incipient, pe întreg teritoriul ţării, care se vor dezvolta şi se vor constitui, treptat, în clase ale societăţii feudale. De aceea şi suprastructura statală, constatată pe teritoriul României, are un caracter corespunzător, de formaţiuni politice feudale incipiente. Anonymus, notarul regelui Bela al III-lea, ne-a transmis informaţii interesante cu privire la situaţia politică a Transilvaniei în prima jumătate a veacului al X-lea. Este adevărat că Anonymus îşi scrie lucrarea sa Faptele ungurilor (Gesta Hungarorum) pe la sfârşitul secolului al XII-lea, dar …

Read More »

Scrisul şi literatura în limba latină în timpul feudalismului în Transilvania

Paralel cu dezvoltarea culturii feudale slavo-române în regiunile de la est şi sud de Carpaţi, după cucerirea maghiară lua naştere în Transilvania – alături de persistenţa aceloraşi forme culturale de pe restul teritoriului românesc, dovedită aci prin manuscrisele slave copiate până târziu sau prin inscripţiile medio-bulgare din ctitoriile jupanilor români – o puternică cultură feudală în limba latină, sprijinită de biserica catolică. Organizarea ierarhiei bisericeşti şi întemeierea mănăstirilor au jucat şi în Transilvania un rol important în dezvoltarea culturii feudale scrise, aşa cum îndeobşte prezenţa bisericii catolice a favorizat dezvoltarea într-un ritm mai rapid a relaţiilor feudale. Organizarea bisericii catolice …

Read More »

Ecoul Războiului de Independenţă în Transilvania

Războiul de Independenţă purtat de România în 1877-1878 a avut un puternic ecou în Transilvania, în rândurile populaţiei şi în presa română. Un călător francez în trecere prin Braşov în acele zile nota că „românii din Transilvania… nu pot face altceva decât să nutrească aceleaşi sentimente care domnesc în ţara-mamă şi cari sunt, după cum fiecare ştie, în favoarea ruşilor”. Revista vieneză „Der Osten” sublinia că milioanele de români din cuprinsul monarhiei austro-ungare „urmăreau cu sentimente de cea mai intimă participare sufletească acest război glorios al fraţilor lor…”. O atitudine favorabilă aveau şi mulţi saşi. Presa, îndeosebi „Gazeta Transilvaniei”, primea …

Read More »

Clasele şi păturile sociale din Transilvania în perioada 1849-1867

Ţărănimea Procesul de diferenţiere a ţărănimii, început încă înainte de evoluţia din 1848, s-a accentuat mult în perioada absolutismului. Intensificarea producţiei de mărfuri în condiţiile dezvoltării capitalismului determina în mare măsură situaţia unor gospodării ţărăneşti. O mică parte dintre ţărani, şi anume cei care avuseseră câte o sesie sau o jumătate de sesie şi inventar agricol, au profitat de posibilitatea mai mare de a-şi valorifica produsele, s-au îmbogăţit, lărgind producţia şi devenind exploatatori ai ţărănimii sărace. Pătura aceasta nu constituia decât circa 6% din ţărănime; împreună cu negustorii, notarii, primarii, preoţii şi o parte a învăţătorimii, ea forma burghezia satelor. …

Read More »

Industria în Transilvania (1822-1847)

În deceniile premergătoare revoluţiei burgheze, chiar şi unii stăpâni de moşie care urmăreau lărgirea pieţei interne susţin dezvoltarea industrială. Crearea de fabrici devine o cerinţă generală. Cea mai mare nădejde o inspiră bogăţiile miniere ale Transilvaniei. Comisia economică a dietei face constatarea că agricultura este înapoiată, industria nedezvoltată, dar că, în privinţa bogăţiilor miniere, Transilvania poate fi considerată ca una dintre cele mai înzestrate ţări de pe pământ. Producţia de aur, argint, aramă, fier, plumb etc. din anul 1842 se ridică la 1.556.990 de florini şi numai cantitatea de aur exploatată cântăreşte 18 măji. Minele de fier produc în acelaşi …

Read More »

Adâncirea crizei feudale în Transilvania. Încercări de reforme (1822-1847)

În deceniul al treilea din secolul al XIX-lea, Imperiul habsburgic continuă să rămână sub raportul economiei capitaliste printre statele relativ slab dezvoltate ale Europei; iar în cadrele lui, Transilvania e între cele mai slab dezvoltate. În timp ce, de exemplu, numărul maşinilor cu aburi care funcţionau în Franţa în deceniul al patrulea atingea cifra de 4.000, Imperiul habsburgic nu poseda decât 337, dintre care principatului Transilvaniei îi revenea una singură. Relaţiile de producţie feudale împiedicau dezvoltarea industriei şi comerţului, balanţa comercială era pasivă, iar pauperizarea lua proporţii mari. Intensificarea luptei de clasă ţărăneşti, întărirea mişcărilor naţionale burgheze arată că feudalismul …

Read More »

Consolidarea voievodatului Transilvaniei şi lupta antiotomană a ţărilor române sub conducerea lui Iancu de Hunedoara (1441-1456)

În prima jumătate a veacului al XV-lea, primejdia cotropirii otomane a început să ameninţe direct Transilvania şi Ungaria. Încă de la sfârşitul secolului precedent, probabil în 1395, un detaşament turcesc a întreprins cea dintâi incursiune în Transilvania, prin pasul Bran, în Ţara Bârsei, unde i s-a împotrivit o oaste recrutată în parte dintre localnici. Timp de aproape un sfert de veac nu se înregistrează alte atacuri turceşti în Transilvania. Le punea stavilă, în primul rând, rezistenţa poporului din Ţara Românească, sub conducerea lui Mircea cel Bătrân. După moartea lui Mircea, luptele feudale din Ţara Românească au lăsat drum liber trecerii …

Read More »