Tag Archives: Transilvania

Dieta Transilvaniei din 1790-1791

Dieta s-a ţinut la Cluj. Ea s-a deschis la 21 decembrie 1790 şi s-a închis la 9 august 1791, a ţinut deci aproape nouă luni. Caracterul ei era dinainte hotărât chiar de componenţa ei. Din cele 417 nume care o compun, 296 sunt de regalişti şi dregători diverşi (membrii guvernului, tablei regeşti şi alţii) şi numai 121 de reprezentanţi aleşi. Guvernul îşi asigura deci preponderenţa. Social: numărul reprezentanţilor nobilimii se ridica la peste 350, deci la vreo 85%, din care magnaţii cu titluri de baron, conte se cifrau la 161. Naţional: ungurii (cu secuii) reprezentau aproximativ 90%, saşii 10%. Românii …

Read More »

Comerţul în Transilvania după Răscoala lui Horea

Continuând politica de autarchie economică inaugurată de Maria Tereza, Iosif al II-lea interzice prin patenta vamală din 1784 importul produselor străine, iar prin rescriptul din 1787 încurajează comerţul interior. Pentru promovarea acestei politici a fost oprit importul unor produse finite din Principatele Române: piei, ţesături de pânză, postav. Pe de altă parte s-a încurajat importul de produse agricole necesare industriei transilvane, ca cereale, lână, piei brute, potasă etc. Ca răspuns la măsurile austriecilor, Principatele Române au oprit uneori exportul materiilor prime în Transilvania, fapt care a avut o urmare negativă asupra dezvoltării manufacturilor ardelene, îndeosebi asupra industriei postavului şi a …

Read More »

Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (1850-1894)

Transilvania până la dualism (1849-1867) După înăbuşirea revoluţiei din 1848-1849, în Transilvania s-a reinstaurat regimul absolutist habsburgic, al cărui caracter reacţionar s-a întărit. Românii aflaţi sub dominaţia habsburgică au rămas despărţiţi între ei, prin separarea administrativă dintre provinciile în care locuiau (Principatul Transilvaniei, Banatul, „părţile ungurene” – adică Crişana şi Maramureşul şi Bucovina). Contradicţiile sociale din Transilvania se manifestă uneori ca lupte naţionale, întrucât majoritatea populaţiei – românii – era asuprită de o minoritate reprezentată în special de grofii maghiari. Masele româneşti erau supuse unui dublu jug – exploatării sociale şi asupririi naţionale. Agravarea situaţiei social-economice şi politice a maselor …

Read More »

Unirea Transilvaniei cu România. Încheierea procesului de formare a statului naţional unitar român

Situaţia Transilvaniei în anii primului război mondial Izbucnirea primului război mondial, pentru care una din răspunderile grele o poartă clasele dominante din Austro-Ungaria, a agravat la maximum contradicţiile naţionale, sociale şi politice din Transilvania. Scăderea producţiei industriale şi agricole, rechiziţionarea mijloacelor de transport, alimentare etc. necesare frontului, scumpirea rapidă a traiului zilnic, militarizarea întreprinderilor, introducerea legislaţiei excepţionale, de război, au înrăutăţit simţitor situaţia maselor populare. Unele măsuri luate la izbucnirea războiului şi înăsprite după intrarea României în război – cum ar fi restrângerea dreptului ţărănimii române de a cumpăra pământ, limitarea dreptului de vot, intensificarea încercărilor de deznaţionalizare pe oale …

Read More »