Tag Archives: Transilvania

Ofensiva din Transilvania (august-septembrie 1916)

Proiectul de operaţiune în vederea unui război contra Puterilor Centrale şi a Bulgariei. România aliată cu Quadrupla înţelegere, cunoscut sub forma Ipoteza „Z”, detalia concepţia politico-strategică a statului român în vederea intrării în război. Pus de acord cu aliaţii, planul de campanie reflecta situaţia geostrategică a României, prinsă între cele două mari coaliţii de forţe. Documentul stipula că armata va duce acţiuni pe două fronturi, în Transilvania şi în Dobrogea, ceea ce crea din start un mare handicap. Pe frontul transilvan, cel principal, determinat de obiectivul politic, au fost dislocate trei din cele patru armate create la mobilizare – de Nord, …

Read More »

Însemnătatea şi urmările Revoluţiei din 1848 din Transilvania

Înfrângerea revoluţiei a însemnat reinstaurarea brutală a absolutismului, prigonirea maselor doritoare de libertate socială şi naţională. Îndată după capitularea armatei ungare, comandantul austriac a dat ordin ca şi legiunile române din Munţii Apuseni să depună armele, iar ţăranii au fost alungaţi de pe pământurile erariale (ale statului) şi de pe cele moşiereşti pe care le ocupaseră în timpul revoluţiei. Nu numai mii de maghiari, dar şi foarte mulţi români au fost aruncaţi în închisori sau înrolaţi cu forţa în armata imperială; Murgu şi alţi conducători revoluţionari români au fost condamnaţi la moarte, mai târziu pedeapsa capitală a fost comutată în …

Read More »

Înfiinţarea regimentelor de graniţă în Transilvania în secolul al XVIII-lea

Proiectul generalului Buccow Din mişcările din urmă şi rezultatele lor, regimul a putut trage concluzia că trebuie mers şi mai departe pe drumul absolutismului şi centralismului politic, că trebuie întărit catolicismul, inclusiv unirea atât de zdruncinată de mişcările din urmă, şi înainte de toate puterea militară, cu noi unităţi militare. O cereau aceasta şi nevoile interne, siguranţa claselor stăpânitoare, după asemenea primejdioase precedente. O cerea cu deosebire apoi nevoia de mai bună pază a hotarelor. Trebuiau oprite emigrările masive peste munţi, care scădeau populaţia producătoare şi contribuabilă. Trebuiau oprite mai ales emigrările masive de populaţie românească, trebuia rupt contactul prea …

Read More »

Dieta Transilvaniei din 1846-1847

În faţa societăţii transilvane stăteau sarcini foarte importante. Trebuia desfiinţată iobăgia, împreună cu toate sarcinile feudale; absolutismul trebuia înlocuit cu o democraţie burgheză. Diferitele naţiuni căutau să ajungă la drepturile lor, la independenţă naţională. Acestea erau sarcinile puse la ordinea zilei de dezvoltarea economică şi socială a Transilvaniei. Dieta din anii 1846-1847, care a luat în discuţie introducerea reglementării urbariale, a oferit o bună ocazie de strângere a legăturilor între forţele progresiste, pentru a face măcar un pas înainte spre îmbunătăţirea soartei ţărănimii. Această ocazie a fost compromisă însă prin slăbiciunea mişcării reformiste a nobilimii şi prin tendinţa de răpire …

Read More »

Stratificarea ţărănimii din Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Politica social-economică a statului feudal, a nobilimii şi a bisericii catolice, dezvoltarea relaţiilor băneşti şi a producţiei de mărfuri au avut consecinţe şi în ce priveşte situaţia ţărănimii; pe de o parte, se tinde la uniformizarea ţărănimii din punct de vedere juridic, iar pe de alta, se creează posibilităţi de diferenţiere a ei din punct de vedere economic. Numeroasele legiuiri din veacul al XIV-lea şi din prima jumătate a secolului al XV-lea urmăreau, în primul rând, uniformizarea ţărănimii din punct de vedere juridic, cu tendinţe de a o supune la aceleaşi obligaţii. În acelaşi timp, în sânul ţărănimii se petrece …

Read More »

Creşterea forţelor antifeudale în Transilvania. Mişcarea naţională şi democratică română (1822-1847)

În deceniile premergătoare anului 1848, s-a format în Transilvania o pătură burgheză de o oarecare importanţă. Comercianţii şi proprietarii de manufacturi joacă un rol economic tot mai mare, iar în temeiul situaţiei ce le-o crea averea, aspirau la influenţă şi pe teren politic. În privinţa aceasta, George Bariţiu scria: „… pe orăşeni însă îi mai revolta şi nesuferita trufie aristocratică, scutirea nobilimei de orice sarcini publice, lipsa totală de credit, cum şi comunicaţiunea mizerabilă”. Părerile burghezilor din Arad şi Timişoara confirmară şi ele părerile lui Bariţiu, care constata că duşmănia faţă de clasa nobiliară privilegiată a devenit tot mai puternică …

Read More »

Principatul Transilvaniei sub suzeranitatea Porţii în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

Din punct de vedere juridic, raporturile Transilvaniei cu Poarta otomană în secolul al XVII-lea se încadrau în condiţiile statornicite cu prilejul instaurării dominaţiei otomane, după formarea principatului transilvan, la mijlocul secolului al XVI-lea. Sultanul declară în mai multe rânduri că va păstra Transilvania în legile, libertăţile şi graniţele sale, că-i va respecta dreptul de a-şi alege principele, cu alte cuvinte că o va menţine în situaţia pe care o avusese în vremea sultanului Soliman, adică la instaurarea dominaţiei turceşti. Această poziţie a Transilvaniei e recunoscută şi pe plan internaţional cu prilejul încheierii tratatului dintre turci şi Habsburgi în 1664, când …

Read More »

Participarea Transilvaniei la Războiul de 30 de ani

Domnia lui Gheorghe Rakoczi I (1630-1648) a început sub auspicii nu prea favorabile. Nobilimea, împărţită în facţiuni, a socotit prilejul potrivit pentru a încerca redobândirea supremaţiei politice pierdute în timpul lui Bethlen. În aceeaşi vreme, nobilimea catolică din Ungaria superioară care se afla sub stăpânire habsburgică, servind interesele imperiale, a încercat să-şi întindă puterea şi asupra Transilvaniei. Forţele lui Rakoczi, având şi ajutorul unor oşti comandate de viitorul domn al Ţării Româneşti, Matei Basarab, obţin o victorie la Rakamaz, urmată de o pace provizorie încheiată în 1631. Partida lui Rakoczi, întărită după această dată, a reuşit să facă faţă multiplelor …

Read More »

Populaţia Transilvaniei în secolul al XVIII-lea

Secolul al XVIII-lea, mai ales în cea de a doua jumătate, reprezintă în general, în comparaţie cu cel precedent, o epocă de linişte internă, fără războaie pustiitoare, ceea ce a avut ca urmare creşterea simţitoare a populaţiei. Datele statistice în această privinţă reprezintă rezultatele unor numărători parţiale. Cel dintâi recensământ general a fost întreprins abia în 1785-1786, pe timpul lui Iosif al II-lea, când au fost înregistraţi în principatul Transilvaniei 1.440.986 de locuitori stabili, 20.833 veniţi din alte părţi şi 23.218 notaţi ca lipsind temporar de la domiciliul lor. Pentru a afla totalul populaţiei mai trebuie însă adăugaţi soldaţii şi …

Read More »

Procesul de fărâmiţare feudală în Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIII-lea şi tendinţele de autonomie ale voievodatului transilvănean

Dezvoltarea economică Perioada din istoria Transilvaniei ce începe cu a doua jumătate a secolului al XIII-lea, adică după retragerea tătarilor, se caracterizează prin creşterea nivelului de dezvoltare a forţelor de producţie şi prin accentuarea separării meşteşugurilor de agricultură, proces început în perioada precedentă. Meşteşugarii nu-şi mai pot asigura prin muncă proprie toate produsele agricole necesare, în timp ce din produsele meseriei practicate au un oarecare prisos. Schimbul între cele două categorii de produse devine tot mai mult o necesitate. În punctele mai potrivite pentru a-şi schimba produsele, se întâlnesc tot mai adesea meşteşugarii şi ţăranii agricultori, dar şi oameni ai …

Read More »