Tag Archives: Ţările române

Raialele şi paşalâcurile pe teritoriul ţărilor române în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Încercuirea ţărilor române de turci Turcii şi-au asigurat supunerea celor trei ţări româneşti şi prin organizarea în jurul lor a unor teritorii militare – paşaucun şi raiale – de unde sa le poată supraveghea şi ţine în frâu la nevoie şi, totodată, să împiedice puterile vecine – Polonia şi Imperiul habsburgic – de a le aduce sub ascultarea lor. Această zonă de supraveghere s-a format treptat, din secolul al XV-lea până în secolul al XVII-lea. După ocuparea Bulgariei şi a Dobrogei, turcii au întărit vechile cetăţi de pe malul drept al Dunării: Vidin, Nicopole, Rusciuk, Silistra, Isaccea; sprijiniţi apoi pe …

Read More »

Lumea satului în ţările române în timpul Evului Mediu

În Evul Mediu, românii au locuit în principal la sate. Lumea rurală a stat la baza economiei medievale, fiind caracterizată prin structuri sociale şi politice specifice epocii. Îndeletnicirile de bază ale populaţiei erau agricultura, creşterea animalelor, albinăritul, pescuitul şi meşteşugurile. Satul a fost, în cea mai mare parte a epocii medievale, principalul furnizor de bunuri materiale, de forţă de muncă şi de soldaţi. Economia rurală De-a lungul întregului ev mediu românesc, activitatea economică principală a reprezentat-o, în toate ţările române, agricultura. Sporirea calităţii şi productivităţii solului, ameliorările aduse utilajului agricol, folosirea pe scară largă a tracţiunii animale şi a îngrăşămintelor, …

Read More »

Galeria marilor voievozi ai ţărilor române

Mircea cel Bătrân (1386-1418) „cel mai viteaz şi mai ager dintre principii creştini” (cronicar turc) Bun organizator, Mircea cel Bătrân a consolidat şi desăvârşit organizarea instituţională a statului, preocupându-se de sporirea avuţiei ţării şi de întărirea capacităţii de apărare. În politica externă a manifestat abilitate politică şi diplomatică, a întreţinut bune relaţii cu Moldova şi Polonia şi a încheiat o alianţă antiotomană cu Ungaria. A sprijinit lupta anti-otomană a sârbilor conduşi de cneazul Lazăr (1389) şi a luptat împotriva turcilor la Rovine (1395) şi la Nicopole (1396). După 1402 s-a implicat în luptele pentru succesiune din Imperiul otoman, susţinând diferiţi …

Read More »

Povestirile istorice în versuri în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Cronicile versificate şi îndeobşte povestirile istorice în versuri, care încearcă să fixeze, într-o limbă înţeleasă de toţi şi într-o formă uşor de reţinut, evenimente memorabile din viaţa ţărilor române, cunosc, în epoca pe care o îmbrăţişăm, o neobişnuită înflorire, urmată de declinul lor grabnic şi definitiv. Ele se datorează deopotrivă, unor cărturari mărunţi, rămaşi anonimi, cât şi unor reprezentanţi instruiţi ai boierimii şi sunt redactate în româneşte, dar şi în limba greacă. Atitudinile pe care le dezvăluie merg de la reculegerea pioasă în faţa morţii năpraznice a unor puternici ai zilei, până la satirizarea caustică a oamenilor şi moravurilor unor …

Read More »

Apariţia relaţiilor capitaliste în ţările române

Epoca modernă este caracterizată în istoria universală printr-un mare avânt al forţelor productive, prin apariţia unor noi relaţii sociale, prin dezvoltarea rapidă a ştiinţelor şi literaturii, prin profunde schimbări politice. În toate ţările – Olanda, Anglia, Franţa, Italia -, ea începe odată cu ridicarea unei noi clase – burghezia comercială şi industrială -, cu dezvoltarea mineritului şi manufacturilor, cu intensificarea negoţului şi transporturilor, cu descoperirea unor noi procedee tehnice şi unor maşini şi instalaţii de mai mare randament, de mai mare productivitate. Este o epocă de strălucitoare luptă spirituală împotriva întunericului şi bigotismului, de înflorire culturală, de creare a noului …

Read More »

Paşalâcurile şi raialele pe teritoriul ţărilor române în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

Dobrogea şi raialele dunărene Părţile ocupate de turci în secolele XV-XVII din teritoriul Ţării Româneşti şi al Moldovei, anume Dobrogea şi şirul raialelor de la nord de Dunăre, au fost organizate în primele decenii ale secolului al XVII-lea într-o unitate administrativă şi militară, care, după oraşul de reşedinţă al paşii guvernator, a fost numită paşalâcul de Silistra. Aceste ţinuturi erau legate între ele prin Dunăre, care juca un rol important în viaţa lor politică şi economică. Ele constituiau în acelaşi timp şi o unitate bisericească: din secolul al XVII-lea Dobrogea şi raialele sunt puse sub autoritatea unui mitropolit, numit de …

Read More »

Presa în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Drumul ascendent al tinerei burghezii naţionale trebuia susţinut şi printr-o serie de organe de publicitate, menite a reflecta biruinţele economice, politice şi culturale ale aceleiaşi clase în alte ţări, ca şi propriile ei realizări, în toate domeniile, din ţările româneşti. Încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea începe lupta pentru crearea unei prese româneşti. Deşi scos la Iaşi, periodicul. Courier de Moldavie, din care n-au apărut decât câteva numere în limba franceză, în 1790, era un organ de informare al armatei ruse cu privire la evenimentele militare în curs şi cu greu ar putea fi socotit un premergător al presei …

Read More »

Structura şi relaţiile sociale în ţările române în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

Structura socială Este o realitate a veacului al XVII-lea pe o foarte vastă arie geografico-politică din Europa răsăriteană domeniul feudal. Acesta creşte prin răşluirea pământurilor ţărănimii libere, după cum sporeşte şi rezerva feudală prin ştirbirea loturilor ţărănimii aservite. Aceste modificări în structura proprietăţii funciare au avut urmări evidente şi în structura socială. O mică parte a boierimii sau nobilimii se îmbogăţeşte, acaparează dregătoriile centrale şi locale, pe când cea mai mare parte stagnează sau chiar decade. Ţărănimea liberă – răzeşi, moşneni, cneji, megieşi – scade nu numai numeric, dar slăbeşte şi din punct de vedere social-economic. Ţărănimea liberă îşi îngustează …

Read More »

Dominaţia otomană asupra ţărilor române în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Regimul economic al dominaţiei otomane Instaurarea dominaţiei otomane a avut consecinţe importante, economice şi politice, în ceea ce priveşte dezvoltarea ţărilor române. O mare parte a bogăţiilor naţionale luau drumul Constantinopolului, iar autonomia internă era sensibil ştirbită. Tributul sau haraciul. Darurile sau peşcheşurile Regimul economic al dominaţiei otomane s-a caracterizat în obligaţia de tribut sau haraciu, de daruri sau peşcheşuri şi de prestaţii în natură şi muncă. Principala obligaţie a tuturor ţărilor vasale Porţii, deci şi a ţărilor române, a fost tributul sau haraciul. De ţările vasale tributul era considerat ca un mijloc de răscumpărare a păcii, de turci ca …

Read More »

Oraşele din ţările române în anii 1848-1864

Oraşele şi târgurile s-au dezvoltat necontenit în anii 1848-1864. S-a accentuat diferenţierea lor de sate, în cadrul procesului de dezvoltare a pieţei şi de separare a meşteşugului de agricultură. Adâncirea diviziunii sociale a muncii stătea la baza dezvoltării centrelor urbane, a ruperii complete sau parţiale de agricultură a unui număr tot mai mare de locuitori. Au apărut unele târguri noi, îndeosebi în Moldova. Aici erau 44 de oraşe şi târguri în 1849 şi 90 la recensământul din 1859-1860. Este însă de remarcat că între cele 90 de oraşe şi târguri 48 erau târguşoare cu o populaţie mai mică de 1.000 …

Read More »