Tag Archives: Ţara Românească

Dezvoltarea producţiei industriale în Moldova şi Ţăra Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Meşteşugurile În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea şi la Meşteşugurile începutul secolului al XIX-lea, articolele de îmbrăcăminte şi de uz casnic ale majorităţii populaţiei ţării erau încă produse de industria casnică şi meşteşugărească, producţia atelierelor de tipul cooperaţiei capitaliste simple fiind destinată în special clasei stăpânitoare, orăşenilor şi târgoveţilor. Mărfurile meşteşugăreşti continuă să fie de calitate inferioară, dar în cantitate suficientă pentru a satisface în bună parte cerinţele pieţei interne. Meşteşugarii domeniali îşi restrâng tot mai mult activitatea la serviciile de curte. Actele amintesc numeroşi lemnari, zidari, fierari, potcovari, rotari şi morari pe lângă mănăstiri şi curţile boiereşti. Cele …

Read More »

Influenţa grecească asupra Moldovei şi Ţării Româneşti

Urmarea cea mai însemnată ce rezultă din noua situaţie politică a principatelor faţă de Poartă e rolul din ce în ce mai mare pe care-l joacă de aici înainte grecii în afacerile româneşti şi în viaţa românească. Până în veacul al XVI-lea grecii aşezaţi în Moldova şi în Ţara Românească erau foarte puţini; ei erau sau prieteni personali ai domnului şi deţinători ai slujbelor mai mari şi mai mici de la Curte, sau negustori, mai ales în porturi; întâlnim totuşi, cum am spus, numai foarte rar nume care sună greceşte. Chiar şi în această perioadă mai veche grecii găsesc însă …

Read More »

Situaţia Ţării Româneşti între 1430-1456

Istoria Ţării Româneşti în această perioadă prezintă aproximativ aceleaşi caracteristici ca cea a Moldovei: şi aci au loc lupte feudale între taberele boiereşti, care susţin la tron pe unul sau altul dintre pretendenţi, pentru ca aşezarea acestora în scaun să fie „spre folosul lor”, cum spune cronicarul Chalcocondil. Observaţia acestuia se întemeiază pe constatarea că, la schimbarea de domnie din 1442, noul domn „a suprimat” pe partizanii lui Vlad Dracul, fostul domn. Ca şi în Moldova, cazurile de confiscări pentru hiclenie erau acum un simplu pretext pentru satisfacerea clientelei feudale a pretendenţilor, care era scopul principal al ridicării de noi …

Read More »

Dezvoltarea comerţului şi a oraşelor în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Sporul cantitativ pe care-l cunoaşte producţia Moldovei şi Ţării Româneşti în secolul al XVIII-lea a îngăduit o intensificare a schimburilor pe piaţa internă şi o creştere a exportului de mărfuri, după cum, la rândul său, lărgirea pieţei – în proporţii care, de altminteri, nu trebuie exagerate – a stimulat producţia atât în domeniul agriculturii şi al ramurilor anexe, cât şi într-acel al meşteşugurilor. Progresele economiei marfă-bani au însemnat noi breşe în poziţiile încă puternice ale economiei naturale, care-şi avea principalele puncte de sprijin în gospodăria ţărănească, într-o vreme când oraşele înseşi îşi mai satisfăceau o parte din nevoile alimentare prin …

Read More »

Primele războaie dintre Moldova şi Ţara Românească (1637-1639)

Războiul dintre Ţara Românească şi Moldova sub Matei Basarab şi Vasile Lupu are astfel cauze mai adânci decât simpla ambiţie de putere de care vorbesc cronicarii vremii, între cauzele războiului a fost şi ura negustorilor şi boierilor greci din Constantinopol împotriva regimului boierimii muntene conduse de Matei Basarab, ură căreia politica domnului Moldovei urma să-i dea satisfacţie. De asemenea, Poarta voia să pună capăt cu ajutorul lui Vasile Lupu alianţei dintre Ţara Românească şi Transilvania. Domnul Moldovei se bizuia pe existenţa unei opoziţii în Ţara Românească, la care făcea aluzie atunci când scria că Matei nu e iubit în ţară …

Read More »

Cultura în Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

În a doua jumătate a veacului al XVI-lea, deşi continuă literatura slavă a cronicilor de curte şi cea religioasă, se produc însă două schimbări importante: începe să se generalizeze scrisul în limba poporului în toate cele trei ţări române şi să crească importanţa elementelor laice în cultură. Scrisul în limba română, care la sfârşitul secolului al XV-lea şi în prima jumătate a secolului al XVI-lea apăruse numai sporadic în anume regiuni, se răspândeşte în jumătatea a doua a secolului în toate ţările române, sub forma zapiselor, documentelor de cancelarie, pravilelor, cronicilor şi cărţilor bisericeşti, a căror scriere în limba poporului …

Read More »

Organizarea armatei în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

În secolul al XVIII-lea, organizarea militară a celor două ţări în măsura în care era încuviinţată de turci, avea în vedere numai paza frontierelor, poliţia internă, execuţia încasării dărilor şi serviciul de curte şi de paradă. Toate aceste servicii reclamau un număr restrâns de ostaşi, care se recrutau prin mijloace diferite, unii cu leafă, alţii cu scutiri de dări, din rândul ţărănimii libere. Chemarea la oaste a unui număr mai mare de locuitori se făcea numai cu ocazia unor acţiuni militare ordonate de Poartă. La curtea domnului existau în acea vreme slujitori plătiţi cu leafă, care, în Ţara Românească, după …

Read More »

Lichidarea mişcării revoluţionare din 1821. Moldova şi Ţara Românească între 1821-1828

Ocupaţia turcească în Principate Oştirile turceşti care au intrat în Moldova şi Ţara Românească la începutul lui mai 1821 au înfrânt uşor mişcarea. Fărâmiţarea forţelor mişcării, lipsa unui plan de luptă unitar, puternicele contradicţii sociale din rândurile eteriştilor, dintre eterişti şi Adunarea lui Tudor, şi conflictele din sânul taberei lui Tudor au uşurat izbânda turcilor. Turcii intrară în Principatele Române cu scopul mărturisit de a le curaţi de răsculaţi. Dar şi după lichidarea mişcării, ei le mai ţinură sub ocupaţie încă un an şi, în acest interval, desăvârşiră ruina începută de eterişti. Prezenţa lor a impus ţărilor noastre sarcini extraordinare …

Read More »

Domnia în Moldova şi Ţara Românească (1774-1821)

Ca şi în perioada anterioară, tot astfel şi după pacea de la Kuciuk-Kainargi, domnii Moldovei şi ai Ţării Româneşti, asimilaţi dregătorilor otomani, sunt numiţi direct de Poartă. Avantajele materiale legate de domnie fac din scaunul Principatelor române obiectul celei mai aprige competiţii între foştii dragomani. Pentru a obţine domnia, ei caută, supralicitându-se, să-şi asigure favoarea persoanelor influente, de la marele vizir până la şeful eunucilor, kâzlar-agasi. Poarta încurajează concurenţa, care îi permite să încaseze anticipat taxele de numire şi de confirmare. Domnii veneau astfel în ţară copleşiţi de datorii, însoţiţi de rude famelice şi de creditori grăbiţi să-şi recupereze creanţele. …

Read More »

Organizarea judecătorească în Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Dreptul, în societatea feudală, exprimă şi consfinţeşte raporturile de dominaţie a stăpânilor feudali şi de subordonare a maselor producătoare. În epoca de care ne ocupăm, au loc unele prefaceri şi în domeniul dreptului şi al justiţiei. Majoritatea normelor de drept în această vreme erau nescrise: se judeca, în genere, ca şi în epoca precedentă, după dreptul consuetudinar, numit în actele interne „legea ţării”. Străinii care au trecut prin cele două ţări au lăsat preţioase mărturii şi asupra felului cum se aplica justiţia în Ţara Românească şi Moldova. În vremea lui Despot vodă, I. Sommer afirmă că în Moldova „nu există …

Read More »