Tag Archives: Ţara Românească

Minele în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Cea mai veche activitate minieră de proporţii mai mari în ţările române a fost extragerea sării, care datează din vremuri străvechi. În secolul al XVIII-lea, în Ţara Românească se aflau în exploatare zăcămintele de la Ocnele Mari, Telega şi Slănic, aceasta din urmă fiind salina cea mai însemnată. În Moldova, sarea se exploata dintr-o singură salină, cea de la Târgu-Ocna. Producţia flecarei ocne în parte a crescut în această epocă, în special la Slănic, unde ea ajunge la 8.000.000 de ocale pe an, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Sarea din Ţara Românească se exporta cu corăbiile pe …

Read More »

Dezvoltarea relaţiilor sociale în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Dezvoltarea forţelor de producţie în Ţara Românească şi în Moldova, atât în domeniul agriculturii, cât şi în ce priveşte meşteşugurile şi manufacturile, deşi încetinită de exploatarea otomană, a fost resimţită prin urmările ei şi în raporturile sociale. Creşterea pieţei interne şi a celei externe a adus venituri apreciabile boierilor, pe când ţăranii, supuşi muncii silite, dijmelor şi dărilor către stat, sărăcesc. În secolul al XVIII-lea, claca agricolă devine generală, atât pentru rumâni şi vecini, cât şi pentru oamenii liberi aşezaţi cu învoială pe domeniile feudale. Aceşti ţărani liberi, fără pământ, erau mai înainte supuşi numai dijmei din produse, în schimbul …

Read More »

Agravarea dominaţiei otomane asupra Ţării Româneşti (1545-1577)

Istoria politică a Ţării Româneşti între anii 1545-1577 se caracterizează printr-o dezlănţuire a războaielor feudale interne, purtate între domnie şi marea boierime, ca şi între diverse facţiuni boiereşti. Ele cauzează amestecul direct al turcilor în ţară şi au ca efect o creştere a aservirii faţă de Poarta otomană. Starea de pronunţată anarhie feudală din Ţara Românească se datorează mai ales faptului că aci procesul centralizării, început în a doua jumătate a veacului anterior, se păstrase la un nivel mult mai scăzut decât în Moldova. Pe tronul Ţării Româneşti fusese instalat de turci un fiu al lui Radu cel Mare, anume …

Read More »

Situaţia Ţării Româneşti (1577-1593)

În ultimele trei decenii ale veacului al XVI-lea, situaţia economică şi politică a Ţării Româneşti marchează o evidentă şi crescândă înrăutăţire faţă de deceniile anterioare. Exploatarea turco-boierească, dusă până la marginile posibilului, a fost cauza principală a unei accentuate ruine economice şi decadenţe politice. Deşi exploatarea pe calea fiscalităţii ia proporţii ieşite din comun, domnia abia poate ţine pasul cu cererile de bani ale turcilor, cu obligaţiile de haraci, peşcheşuri, daruri sau prestaţiuni în natură şi în muncă. Cumpărările de domnii ating, în unele cazuri, cifre uriaşe, de peste un milion de galbeni. În Ţara Românească, ca şi în Moldova, …

Read More »

Organizarea social-politică a Moldovei şi Ţării Româneşti în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, în Ţara Românească şi în Moldova se produce o schimbare a sistemului de exploatare a domeniului feudal. Domeniul boieresc şi mănăstiresc, destinat mai înainte să producă mai ales în vederea consumului local, produce într-o mai mare măsură grâne şi alte bunuri pentru vânzarea pe piaţa internă şi externă. Acest fenomen economic se accentuează în secolul al XVII-lea, influenţând întreaga viaţă socială şi politică a ţării. Mijloacele de care s-au servit boierii pentru a-şi procura cereale pentru piaţă au fost extinderea marelui domeniu în dauna proprietăţii libere ţărăneşti şi creşterea rezervei feudale şi, …

Read More »

Instaurarea regimului boieresc în Moldova şi Ţara Românească. Sfârşitul războiului. Restaurarea dominaţiei otomane (începutul secolului al XVII-lea)

Războiul antiotoman nu a luat sfârşit odată cu moartea lui Mihai Viteazul, ci continuă până la 1606, când se încheie pacea generală cu Poarta. Războiul s-a desfăşurat însă cu o intensitate simţitor redusă, datorită dezvoltării situaţiei interne pe întreg teritoriul românesc, caracterizată mai ales prin înăsprirea luptelor dintre facţiunile boiereşti, în condiţiile unor domnii de autoritate limitată. În acelaşi timp, evoluţia raporturilor internaţionale este marcată de faptul că Imperiul habsburgic, în faţa unor dificultăţi interne din ce în ce mai mari, se putea angaja tot mai puţin în războiul cu Poarta. În primul deceniu al secolului al XVII-lea se manifestă …

Read More »

Intensificarea exploatării economice a Moldovei şi Ţării Româneşti de către Poarta Otomană în secolul al XVIII-lea

Dominaţia otomană, în forma turco-fanariotă pe care o capătă în veacul al XVIII-lea, se caracterizează şi prin agravarea, în proporţii nemaiîntâlnite de la sfârşitul veacului al XVI-lea, a exploatării economice la care sunt supuse Moldova şi Ţara Românească din partea Porţii şi a dregătorilor ei. Ea se datorează nu numai obişnuitului caracter prădalnic al stăpânirii otomane, care caută să profite, sprijinindu-se pe laşitatea clasei dominante româneşti, de progresele economice obţinute cu mari eforturi de ţările noastre, ci şi adâncirii crizei în care se afla imperiul însuşi. Provinciile agricole ale acestuia, stoarse de feudali şi de stat, bântuite de molime şi …

Read More »

Situaţia economică, socială şi politică din Moldova şi Ţara Românească în ajunul Revoluţiei de la 1848

Dezvoltarea forţelor de producţie în Ţara Românească şi în Moldova în perioada premergătoare anului 1848 se lovea tot mai puternic de dominaţia relaţiilor feudale care încătuşau întregul progres. Pe plan social, contradicţia dintre forţele de producţie mai înaintate şi relaţiile de producţie perimate se manifesta prin lupta crescândă dintre tânăra burghezie în dezvoltare şi feudali, ca şi prin ascuţirea deosebită a contradicţiei dintre ţăranii dependenţi şi feudali. Descătuşarea forţelor de producţie şi deschiderea largă a drumului pentru producţia capitalistă, care luase naştere în sânul feudalismului aflat în descompunere, impuneau înlăturarea orânduirii feudale. Orânduirea feudală era însă apărată de beneficiara ei …

Read More »

Fiscalitatea în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Sporirea continuă a cererilor turceşti a făcut ca, mai mult decât în epoca precedentă, problemele fiscale să se afle în centrul preocupărilor domniei. Obligaţiile băneşti ale ţărilor faţă de Poartă şi cheltuielile interne erau împlinite din dările plătite de locuitori către vistierie sub numele general de bir şi dările pe avere, de mai multe feluri, către cămară. Cercetarea cărţilor de privilegii date de domni, în care sunt enumerate scutirile, arată mulţimea şi varietatea dărilor, reintroduse după anularea reformei lui Brâncoveanu de către Ştefan Cantacuzino. Aceeaşi mulţime de dări exista în Moldova în timpul celei de-a doua domnii a lui Mihai …

Read More »

Circulaţia monetară şi camăta în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

În lipsa unei monede bătute în Moldova sau Ţara Românească, circulaţia monetară este alimentată de exportul de produse româneşti pe pieţele străine. Dar afluxului de monedă provenind dintr-o balanţă comercială activă îi corespunde o scurgere continuă de numerar spre Constantinopol, pentru achitarea obligaţiilor băneşti care se aflau în continuă urcare. Aceasta face ca, în ciuda creşterii cantităţii de numerar venite din afară, faţă de înmulţirea tranzacţiilor, moneda aflată în circulaţie să fie în fapt insuficientă. De aici au derivat folosirea mai departe la efectuarea plăţilor calculate în monedă a vitelor sau a unor produse, pe de o parte, şi larga …

Read More »