Tag Archives: Ţara Românească

Moldova şi Ţara Românească în timpul războiului Crimeei

Socotindu-se eliberate de teama revoluţiei la ele acasă, marile puteri europene au început conflictul pentru rivalităţi economice şi politice, pentru anexiuni şi expansiuni teritoriale şi comerciale în Orient şi în sud-estul european. „Ori de câte ori uraganul revoluţionar se linişteşte pentru moment – scriau Marx şi Engels în „New York Daily Tribune”, la 7 aprilie 1853 – se pune inevitabil din nou pe tapet una şi aceeaşi chestiune: eterna „problemă orientală” în Principate, evenimentele s-au precipitat unele după altele. Pentru constrângerea Turciei de a da satisfacţie cererii adresate ei prin generalul Menşicov, ţarul recurse la ocuparea militară a Moldovei şi …

Read More »

Acţiunile contrarevoluţionare din 19 iunie / 1 iulie şi 29 iunie / 11 iulie 1848 în Ţara Românească

Numai după patru zile de la formarea guvernului provizoriu, la 19 iunie / 1 iulie, revoluţia a fost din nou pusă la o grea încercare de către reacţiune, printr-un complot. Cu complicitatea colonelului Odobescu, şeful oştirii, şi a colonelului Solomon, menţinut în postul de comandant al regimentului nr. 3 din garnizoana Bucureşti, boierii reacţionari au izbutit să aresteze guvernul provizoriu la palat, unde era adunat. La aflarea veştii despre această mişelie, masele bucureştene, chemate din nou la luptă, s-au strâns din toate colţurile Capitalei şi au dat năvală spre palat. În faţa iureşului maselor, colonelul Solomon a dat ordin ostaşilor …

Read More »

Literatura didactico-ştiinţifică în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

În domeniul pregătirii ştiinţifice, ca şi într-acel al lecturilor literare, trebuie să facem o distincţie între cunoscătorii de limbi străine pregătiţi m şcolile greceşti, adică elemente îndeobşte din sânul clasei dominante, şi cărturarii mai modeşti, care citeau doar în propria limbă şi cel mult în slavoneşte. Pentru cei dintâi, posibilităţile erau mult mai largi, noţiunile ştiinţifice fiindu-le mai uşor accesibile. În afara cărţilor rămase până azi sau menţionate în cataloagele de biblioteci, s-au păstrat foarte numeroase caiete de note ale elevilor din acea vreme sau de cursuri ale profesorilor, care arată cunoştinţele de matematici, ştiinţe fizico-naturale, geografie ce se dobândeau …

Read More »

Comerţul exterior în Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Consulii străini din perioada de care ne ocupăm au considerat comerţul exterior al ţărilor române ca „foarte precar” (Raicevich, 1788), „puţin înfloritor” (Fornetty, 1814), „chiar neînsemnat” (Wilkinson, 1820) din cauza „nenorocitei constituţii politice” a principatelor. Aceste aprecieri, deşi emană de la observatori deosebit de competenţi, nu trebuie luate în sens literal. Ele subliniază mai întâi faptul incontestabil că Turcia absorbea majoritatea produselor noastre, iar în al doilea rând că, în raport cu resursele şi posibilităţile ţării, comerţul exterior era extrem de redus şi că, în ceea ce priveşte importul, el consta încă mai ales din articole de lux pentru boieri, …

Read More »

Ţara Românească în timpul domniei lui Radu cel Mare, Neagoe Basarab şi Radu de la Afumaţi

Situaţia e mult asemănătoare celei din Moldova şi în Ţara Românească. Boierimea mare, în frunte cu Craioveştii, era adevărata stăpână a ţării. Făcea şi desfăcea domniile după cum îi dictau interesele. Chiar şi Radu cel Mare (1495-1508) a trebuit să accepte această supremaţie, să sporească tributul faţă de Poartă de la 8.000 la 12.000 de ducaţi. Ca urmare a legăturilor cu regele Ungariei, Radu obţine domeniul Geoagiului în Transilvania. După moartea lui Radu au urmat patru ani de lupte intestine foarte păgubitoare pentru ţară. În cele din urmă Craioveştii l-au impus la domnie pe unul din neamul lor, Neagoe, care …

Read More »

Organizarea fiscală în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

Dările interne în această vreme, ca şi în a doua jumătate a veacului al XVI-lea, fiind în mare măsură o reflectare a obligaţiilor ţărilor române către Poartă, urmează, în general, curba variaţiilor acestor obligaţii; intensitatea exploatării fiscale creşte sau scade după cum obligaţiile faţă de turci sunt mai mari şi mai multe sau cunosc temporare uşurări. Astfel, de pildă, înlăturarea de scurtă durată a jugului otoman de către Mihai Viteazul a cauzat o simţitoare uşurare a fiscalităţii în primul sfert al veacului al XVII-lea, tot aşa cum dublarea haraciului şi creşterea altor obligaţii către turci, în domnia lui Matei Basarab …

Read More »

Cultura în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Instaurarea regimului turco-fanariot în Moldova şi în Ţara Românească nu a reprezentat o deviere în dezvoltarea firească a culturii româneşti şi cu atât mai puţin o înstrăinare culturală a poporului român. Masele populare largi – îndeosebi cele ţărăneşti – au continuat, în formele tradiţionale, dar cu o împrospătare continuă, propria lor creaţie orală. Accesul la cultura scrisă, mai larg încă din secolul al XVII-lea faţă de epocile precedente, cunoaşte o extindere treptată, cum o dovedesc existenţa unui număr tot mai mare de dieci şi grămătici, înmulţirea şcolilor, frecventa copiere a unor opere – îndeosebi a cărţilor numite populare – tot …

Read More »

Regimul habsburgic în Transilvania şi regimul fanariot în Moldova şi Ţara Românească până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea

Instaurarea dominaţiei habsburgice în Transilvania Ocuparea Transilvaniei de austrieci În mijlocul rivalităţilor dintre marile puteri din centrul, răsăritul şi sudul Europei, cele mai mari câştiguri le obţine Austria. Aceasta ocupă Ungaria, îndreptându-şi privirile spre Transilvania. Ceea ce nu va reuşi să obţină prin tratative diplomaţia condusă de iezuitul Antidie Dunod, se va realiza prin puterea armelor. Armata austriacă pătrunde în Transilvania în 1686, impunând slăbănogului Mihail Apafi tratatul de la Blaj (1687), potrivit căruia armatele austriece erau primite în ţară „pentru iernat”. Prin metode militare forte, generalul imperial Caraffa smulge declaraţia din 1688 prin care Transilvania renunţa „de bună voie” …

Read More »

Agricultura în Moldova şi Ţara Românească (1834-1848)

Dezvoltarea treptată a diviziunii sociale a muncii între oraş şi sat, creşterea continuă şi în salt a relaţiilor noastre de schimb cu piaţa mondială după anul 1829, precum şi urcarea în acelaşi ritm a preţului produselor agricole, au avut ca urmare o mărire considerabilă a suprafeţelor cultivate, mai ales a celor cu grâu. În Ţara Românească, întinderea ogoarelor s-a mărit între 1831 şi 1833 cu o cincime, iar în Moldova cu o treime în deceniul al IV-lea, maximele fiind atinse, în majoritatea ţinuturilor, între anii 1846 şi 1848. Boierii sunt cei dintâi care profită de noua conjunctură, dar şi ţăranii, …

Read More »

Organizarea politico-administrativă în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Organizarea de stat a Moldovei şi Ţării Româneşti în secolul al XVIII-lea păstrează aceleaşi caractere din secolul anterior, cu unele particularităţi noi, determinate pe de o parte de dezvoltarea social-economică a celor două ţări, iar pe de alta de agravarea dominaţiei otomane. Domnia Deşi numiţi de către Poartă şi asimilaţi în ierarhia otomană paşilor cu două tuiuri, domnii fanarioţi erau primiţi la curtea sultanului cu acelaşi ceremonial ca şi cei din secolele trecute, iar înăuntrul ţării se bucurau de întreaga autoritate domnească. Date fiind noile raporturi dintre domnii ţărilor române şi Imperiul Otoman, conflictele dintre marea boierime locală şi domnie …

Read More »