Tag Archives: Ştefan cel Mare

Portretul literar al personajului principal Ştefan cel Mare din romanul „Fraţii Jderi”, de Mihail Sadoveanu

Mihail Sadoveanu este creatorul romanului istoric în literatura română. În opera sa, prozatorul ilustrează trei secole din istoria Moldovei: secolul al XV-lea (Ştefan cel Mare), secolul al XVI-lea (Ion Vodă cel Viteaz), secolul al XVII-lea (Ştefan Tomşa, Vasile Lupu, Duca-Vodă). Viziunea lui Sadoveanu asupra istoriei este aceea a unui proces complex, cu perioade de ascensiune sau decădere, într-o succesiune imprevizibilă. El realizează o armonizare a contrariilor, îmbinând epopeea, eroicul şi grandiosul cu maleficul, nesemnificativul, antieroicul. Pentru Sadoveanu, aşadar, istoria înseamnă progres, civilizaţie, modernizare, stabilitate politică, evoluţie economică dar şi regres, primitivism, tiranie, instabilitate politică şi sărăcie. Prozatorul are harul de …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Ştefan cel Mare din romanul „Fraţii Jderi”, de Mihail Sadoveanu

În conturarea personalităţii lui Ştefan cel Mare (a trăit între anii 1429-1504 şi a domnit în Moldova între 1457-1504), Mihail Sadoveanu preia maniera şi trăsăturile din portretul alcătuit de cronicarul Grigore Ureche în Letopiseţul Ţării Moldovei: „Fost-au Ştefan-Vodă om nu mare la statu, mânios şi de grabă vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospeţe omorâea fără judeţu. Amintrilea era un om întreg la fire, neleneşu, şi lucrul său îl ştia a-l acoperi, şi unde nu gândeai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meşter, unde era nevoie, însuşi se vârâia, ca văzându-l ai săi, să nu îndărăpteze, şi …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Ştefan cel Mare din drama „Apus de soare”, de Barbu Ştefănescu Delavrancea

Sub influenţa ideologiei paşoptiste, în literatura română se dezvoltă interesul pentru trecutul naţional, pentru istoria patriei şi apar primele opere literate şi în domeniul dramaturgiei. O primă izbândă a acestui gen literar este drama lui B.P. Haşdeu, Răzvan şi Vidra (1867), urmată de drama Despot-Vodă (1879) a lui Vasile Alecsandri, iar în 1902 apare Vlaicu-Vodă, de Alexandru Davilla. Barbu Ştefănescu Delavrancea desăvârşeşte evocarea istorică a evenimentelor şi personalităţilor eroice ale acestui neam, într-o trilogie care începe cu vremea lui Ştefan cel Mare în Apus de soare (1909), continuă cu domnia tiranică a lui Ştefăniţă în Viforul (1910) şi se încheie …

Read More »

Ştefan-vodă şi şoimul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Ştefan-vodă şi şoimul, de Vasile Alecsandri, este o poezie care face parte din ciclul Cântice bătrâneşti. Legende – Balade. Vasile Alecsandri Ştefan-vodă şi şoimul Ştefan Şoimule, şoimuţ uşor, Fă-te roată sus în zbor. Ce se vede la hotare De s-aude zgomot mare? Şoimul Ştefane! viteazul meu! Zău! de altul c-ar fi rău, Iar de tine mult e bine, Că tu eşti şoiman ca mine. De giur împregiurul tău Năvălesc duşmani mereu! Te calc ungurii făloşi Şi lifteni necredincioşi, Te calc hanii tătăreşti Şi urdiele turceşti! Ştefan Las’ să vie, las’ să vie, Să se deie pradă mie! Moartea-i paşte ca …

Read More »

Ştefan-vodă şi codrul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Balada Ştefan-vodă şi codrul, de Vasile Alecsandri, a fost scrisă într-o primă formă probabil prin ianuarie 1869, când a redactat prima parte din romanul Dridri, în care se află versuri din această poezie. Publicată pentru prima oară, în cadrul bucăţii de proză Un episod din 1848, în revista „Convorbiri literare” nr. 4 din 15 aprilie 1869. Ea apare, de asemenea, în cadrul celui de al doilea capitol din romanul Dridri, şi în „Revista contimporană”, nr. 4 din 1 iunie 1873. Vasile Alecsandri Balada a fost reprodusă, într-o formă îmbogăţită, în ediţia 1875, vol. III. Ştefan-vodă şi codrul Ştefan-vodă rătăcit Intră-n …

Read More »

Ştefan şi Dunărea, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Balada Ştefan şi Dunărea, de Vasile Alecsandri, a fost scrisă la o dată ce nu poate fi precizată. A fost publicată pentru prima oară în revista „Columna lui Traian” nr. 13 din noiembrie 1873, unde este însoţită de o scrisoare a lui Alecsandri. Balada a fost reprodusă în ediţia 1875, vol. III. Vasile Alecsandri Ştefan şi Dunărea „Dunăre! ce plângi tu oare?” „Plâng o floare de sub soare Ce din sânu-mi a răpit Ştefan-vodă cel cumplit!” Pe cel ţărm bătut de valuri, Sus pe zare, sus pe maluri, Sunt trei cete de oşteni, Turci, tătari şi moldoveni. Una-i ceata hanului, …

Read More »

Odă la statuia lui Ştefan cel Mare, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Odă la statuia lui Ştefan cel Mare, de Vasile Alecsandri, este o poezie scrisă în primele luni ale anului 1883, în vederea inaugurării statuii lui Ştefan cel Mare de la Iaşi, care a avut loc în iunie 1883. Pentru această solemnitate a fost, după cum se ştie, şi Mihai Eminescu la Iaşi. A fost publicată pentru prima oară în revista „Convorbiri literare” nr. 3 din 1 iunie 1883, apoi reprodusă în volumul Fântâna Blanduziei. Vasile Alecsandri Odă la statuia lui Ştefan cel Mare Tu eşti! tu, Ştefan! tu, străbune! De patru seculi adormit. De patru seculi, o! minune! În veci …

Read More »

Cânticele lui Ştefan-vodă, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Cânticele lui Ştefan-vodă, de Vasile Alecsandri, este o poezie care face parte din ciclul Cântice bătrâneşti. Legende – Balade. Vasile Alecsandri Cânticele lui Ştefan-vodă I Ştefan, Ştefan, domn cel mare Seamăn pe lume nu are Decât numai mândrul soare! Din Suceava când el sare, Pune peptul la hotare Ca un zid de apărare! Braţul lui fără-ncetare Bate oardele tătare, Bate ceatele maghiare, Bate leşi din fuga mare. Bate turci pe zmei călare Şi-i scuteşte de-ngropare. Lumea-ntreagă stă-n mirare, Ţara-i mică, ţara-i tare Şi duşmanul spori nu are! II Ştefan, Ştefan, domn cel mare. În Suceava cuibu-şi are Ca un şoim …

Read More »

Notiţă asupra proiectatei întruniri la mormântul lui Ştefan cel Mare la Putna, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Notiţă asupra proiectatei întruniri la mormântul lui Ştefan cel Mare la Putna, de Mihai Eminescu, este un articol publicistic a cărui primă ediţie a apărut în revista „Convorbiri literare”, nr. 14 din 15 septembrie 1870. A fost publicat, prima dată, în volum în Scrieri politice şi literare, vol. I, 1905. Serbarea de la Putna, organizată de studenţii români de la Universitatea din Viena era programată să se ţină în august 1870, la împlinirea a patru sute de ani de la sfinţirea mănăstirii Puma, ctitorie a lui Ştefan cel Mare şi locul său de odihnă veşnică. Serbarea nu se poate ţine …

Read More »

Ştefan cel Mare, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Ştefan cel Mare, de Mihai Eminescu, este o poezie a cărei primă ediţie a fost publicată în volumul Opere IV. Poezii. Se păstrează în manuscrisul nr. 2.270, 66v-68, 76-76v, 72v-73v, şi aparţine epocii bucureştene (1883). Se păstrează în manuscrisul nr. 2.270, 65, 68, şi două fragmente de dialog pe aceeaşi temă. Textele sunt pregătite pentru festivitatea dezvelirii statuii lui Ştefan cel Mare la Iaşi în iunie 1883. Mihai Eminescu Ştefan cel Mare Carpaţii arate Seninele frunţi Şi focuri pe-orişice Culme de munţi. Să arză tulpine Întrege de brazi, Căci astăzi ne vine Eroul viteaz Ne vine Ştefan cel Mare. Cum …

Read More »