Tag Archives: Scriitori

Dumitru Coval

Dumitru Coval (6 iunie 1939, Sângeri, judeţul Iaşi) – jurnalist, istoric şi critic literar. Este fiul Agafiei (născută Rotaru) şi al lui Vasile Coval, ţărani. După absolvirea, la Chişinău, a Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii de Stat din Moldova (1961), lucrează la cotidianul „Moldova socialistă”. Doctor în filologie, între anii 1986 şi 1992 activează ca decan al Facultăţii de Jurnalistică a Universităţii de Stat din Moldova, iar din 1989, ca şef al Ca­tedrei de teorie şi practică a presei la aceeaşi universitate. Coval cercetează îndeosebi fenomenul jurnalistic din secolul al XIX-lea, alcătuind culegeri de texte selectate din presa periodică …

Read More »

Ioan Covaci

Ioan Covaci (30 ianuarie 1940, Oradea) – poet, prozator şi tradu­cător. Este fiul Eufemiei (născută Hoduţ) şi al lui Vasile Covaciu. Este frate cu Aurel Covaci. După absolvirea Liceului „Emanuil Gojdu” din localitatea natală, devine student al Institutului „Maxim Gorki” din Bucureşti, de unde este însă exmatriculat în anul al doilea (1958), ca urmare a arestării fratelui său şi a condamnării acestuia pentru „crimă de uneltire împotriva ordinei sociale”. Este nevoit să lucreze ca factor poştal (1958), frezor (1959) şi asistent de farmacie (1963). Datorită relaxării poli­tice din 1964, se poate înscrie din nou la facultate, de această dată la …

Read More »

Aurel Covaci

Aurel Covaci (13 februarie 1932, Oradea – 18 mai 1993, Bucureşti) – traducător. Este fiul Eufemiei (născută Hoduţ) şi al lui Vasile Covaciu (numit iniţial Lupu), gardian public şi apoi plutonier de miliţie, şi frate cu Ioan Covaci. După ce îşi face studiile liceale la Beiuş şi Oradea (1942-1950), Covaci se angajează, la Bucureşti, ca redactor la revista „Flacăra” şi ulterior la „Contemporanul” (1951-1954), câţiva ani fiind concomitent şi cursant la Şcoala de Literatură „Mihai Eminescu”, pe care o urmează în două serii (1951-1953, 1954-1958). Denunţat că la 15 septembrie 1956, în casa sa, la o întâlnire studenţească, au avut …

Read More »

Cornel Cotuţiu

Cornel Cotuţiu (15 februarie 1945, Beclean, judeţul Bistriţa-Năsăud) – prozator. Tatăl, Nicolae Cotuţiu, era muncitor; mama, Elena (născută Băitaş), îşi încropise, se pare, o mică „bibliotecă”, dând astfel, celor doi copii ai săi şi primul imbold spre lectură. Între 1951 şi 1962, urmează primele patru clase primare, ciclul gimnazial şi liceul în localitatea de baştină. Licenţiat al Facultăţii de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj, trece, ca suplinitor, prin Hrip, Călata, Izvorul Crişului, Călăţele (1968-1974), Nuşeni şi Bozieş (1974-1975), pentru a se stabili, în cele din urmă, în ţinutul natal, ca profesor titular de limba şi literatura română, la un …

Read More »

Ovidiu Cotruş

Ovidiu Cotruş (24 februarie 1926, Oradea – 12 septembrie 1977, Cluj Napoca) – teoretician, critic şi istoric literar. Este fiul Claudiei (născută Popa) şi al lui Sabin Cotruş. Urmează liceul la Oradea şi Arad, absolvindu-l în 1944, apoi Facultatea de Litere şi Filosofie din cadrul Universităţii clujene (1944-1948). Este membru al Cercului Literar de la Sibiu. Victimă a proceselor politice din anii ’50, este condamnat şi închis până în 1964. Din 1965 până în 1972 este redactor la revista „Familia”. Cariera literară îi este curmată înainte de vreme din cauza unei maladii incurabile. A mai colaborat la „Revista Cercului Literar”, …

Read More »

Aron Cotruş

Aron Cotruş (2 ianuarie 1891, Haşag, azi Loamneş, judeţul Sibiu – 1 noiembrie 1961, Long Beach, Statele Unite) – poet. Este fiul Anei (născută Isăilă) şi al lui Aron Cotruş, preot. Cotruş face liceul la Blaj şi Braşov şi un an la Facultatea de Litere din Viena. După ce îşi termină stagiul în armata imperială, aflat pe frontul italian (1916), se integrează în Legiunea Română; la încheierea păcii obţine un post în cadrul Legaţiei României la Roma (1919). În 1920 vine la Arad, centru în care în 1913 activase în redacţia gazetei „Românul”, apoi la Timişoara, unde e redactor al …

Read More »

Sandra Cotovu

Sandra Cotovu (9 ianuarie 1898, Hârşova, judeţul Constanţa – 17 iulie 1987, Bucureşti) – prozatoare. Fiică a Mariei (născută Găitan) şi a lui Constantin Oancea, mare proprietar, Cotovu (al cărei prenume la naştere e Constanţa) se căsătoreşte după absolvirea liceului cu inginerul Virgil Cotovu şi locuieşte aproape două decenii la Constanţa, unde duce o existenţă fără griji materiale, mondenă. La fel va face şi în capitală, frecventând mediile artistice (între care şi cenaclul Sburătorul), călătorind mult. Acest mod de viaţă este în bună măsură ilustrat în scrierile sale. O încercare nereuşită de a publica proză în „însemnări literare” (1919) determină …

Read More »

Gherontie Cotore

Gherontie Cotore (circa 1720, Totoi, judeţul Alba – circa 1774, Blaj, judeţul Alba) – cărturar. Şcolit la Bălgrad (Alba Iulia) şi la gimnaziul iezuiţilor din Cluj, e remarcat de Inocenţiu Micu-Klein ce intenţionează a-l trimite ca bursier la Roma, la Colegiul de Propagandă Fide. Şansa se risipeşte însă, într-un context tensionat, care acutizează brusc disputele religioase în Ardeal, astfel încât elevul merituos decide să-şi continue învăţătura la Târnavia (Trnava, în Slovacia de azi). Îmbracă rasa între timp, la Munkac, într-un vestit aşezământ monastic, schimbând prenumele Gheorghe în Gherontie, apoi îndreptându-se spre Blaj, unde se stabileşte în 1747, spre a sluji …

Read More »

Livia Cotorcea

Livia Cotorcea (5 mai 1940, Drânceni, judeţul Vaslui) – traducătoare, critic şi teoretician literar. Este fiica Agripinei şi a lui Gheorghe Olăieru, controlor de calitate. Urmează gimnaziul la Burdujeni (Suceava) şi liceul la Dorohoi. În anul 1957 devine studentă a Facultăţii de Filologie-Istorie-Filosofie a Univer­sităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi. După absolvire (1962) este angajată ca asistentă la Catedra de limbă şi literatură rusă din cadrul Universităţii ieşene, în 1995 devenind profesor la aceeaşi catedră. Colaborează la numeroase publicaţii din ţară şi străinătate, printre care „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Romanoslavica” şi „Cahiers roumaines d’etudes litteraires”. Este membră a Comisiei de Poetică …

Read More »

Traian Coşovei

Traian Coşovei (24 martie 1921, Somova, judeţul Tulcea – 16 iulie 1993, Bucureşti) – poet, prozator şi reporter. Este fiul Anei (născută Oprea) şi al lui Ion Coşovei, pescar. A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1947). Debutează în revista „Lumea” (1946), cu poemul Femeia din camera obscură, iar în volum cu nuvela La Taliane (1950), inspirată din viaţa pescarilor de pe mare. Debutul editorial în poezie îl va reprezenta volumul Oceanul (1962). Cu reportajele din Împărăţia vânturilor (1954), care au reţinut atenţia lui Geo Bogza, Coşovei începe o lungă carieră în domeniu. Criticilor care îi …

Read More »