Tag Archives: Scriitori din judeţul Iaşi

Constantin Cuza

Constantin Cuza (8 martie 1924, Iaşi – 12 iunie 1995, Braşov) – poet, prozator, dramaturg şi gazetar. Este fiul Ecaterinei şi al lui Gheorghe Păunescu. Rămas timpuriu orfan de mamă, Cuza fuge de acasă şi este adoptat de pictorul Teodor Cuza, care la scurt timp moare şi el. Elev bursier al Liceului Militar din Iaşi (1935-1943), urmează apoi Şcoala de Ofiţeri şi, în ultimele luni de război, este trimis pe front. Devine student la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, unde audiază cursurile profesorilor George Călinescu, Tudor Vianu şi Alexandru Rosetti. Îşi ia licenţa în specialităţile limba …

Read More »

Alexandru C. Cuza

Alexandru C. Cuza (8 noiembrie 1857, Iaşi – 4 noiembrie 1947, Iaşi) – poet şi publicist. Este fiul Smarandei (născută Coroi) şi al lui Constantin Cuza, magistrat, văr cu întâiul domnitor al Principatelor Unite. Urmează ciclul secundar la Dresda şi la Paris, unde îşi ia bacalaureatul în 1881. S-ar fi înscris apoi la Universitatea ieşeană, dar ar fi părăsit-o, se pare, în urma scandalului stârnit de colaborarea sa la „Contemporanul”. A făcut studii superioare în economie şi drept, încheiate cu doctorate susţinute în 1885 şi 1886 la Paris, Berlin şi Bruxelles, între timp nu încetase să dea la iveală în …

Read More »

Virgil Cuţitaru

Virgil Cuţitaru (14 iunie 1937, Schitu Duca, judeţul Iaşi) – critic şi istoric literar. Fiu al Anei (născută Bogdan) şi al lui Petru Cuţitaru, Cuţitaru urmează şcoala primară în satul natal, după care, din 1951 şi până în 1955, este elev al Şcolii Normale „ Vasile Lupu” din Iaşi. Timp de 4 ani lucrează ca învăţător. În 1959 devine student al Facultăţii de Filologie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, pe care o va absolvi în 1964. Este angajat ca ziarist la „Flacăra Iaşului”, unde lucrează până în 1968, când preia direcţia Centrului Judeţean de îndrumare a Creaţiei Populare, …

Read More »

Ioan Petru Culianu

Ioan Petru Culianu (5 ianuarie 1950, Iaşi – 21 mai 1991, Chicago, Statele Unite) – prozator, eseist, filozof şi profesor universitar. Provine dintr-o cunoscută familie de intelectuali ieşeni. Străbunicul pe linie paternă, junimistul Niculae („Papa”) Culianu, matematician, a fost rector timp de 18 ani (1880-1898) al Universităţii din Iaşi şi director al Institutelor Române Unite. Tatăl, Sergiu Andrei Culianu, licenţiat în drept, matematică şi fizică, îşi întrerupe, din motive de sănătate, studiile de calcul diferenţial la Sorbona, iar după război, predă ore de matematică; moare în 1965. Mama, Elena Bogdan, chimistă, cadru didactic universitar, era fiica profesorului de chimie-fizică Petru …

Read More »

Matilda Cugler-Poni

Matilda Cugler-Poni (2 aprilie 1851, Iaşi – 9 septembrie 1932, Iaşi) – poetă, prozatoare şi autoare de comedii. S-a născut în familia arhitectului austriac Carol von Cugler, stabilit la Iaşi şi devenit cetăţean român, şi a Matildei (născută Hefner). Căsătorită cu filo­logul Vasile Burlă în 1872, s-a recăsătorit patru ani mai târziu cu chimistul Petru Poni. A debutat cu versuri în 1867, la „Convorbiri literare”, unde a publicat până în 1892, colaborând şi la alte reviste, precum „Familia”, „Columna lui Traian”, „Literatorul” şi „Viaţa românească”. În cea mai mare parte a poeziilor scrise de Cugler-Poni, adunate în volumul Poezii (1874), …

Read More »

Mihail Cruceanu

Mihail Cruceanu (13 decembrie 1887, Iaşi – 7 iulie 1988, Bucureşti) – poet şi prozator. Primul dintre cei şase copii ai Ecaterinei (născută Petroveanu) şi ai medicului Mihail Cruceanu, Cruceanu termină ciclul primar în localitatea natală. Cel secundar însă îl parcurge, din cauza deselor mutări ale familiei, stabilită în cele din urmă la Târgu Jiu, în mai multe oraşe: Ploieşti, Piteşti şi în Bucureşti, la Colegiul „Sf. Sava”, unde îşi trece, în 1906, bacalaureatul. În ciuda peregrinărilor, elevul învaţă bine, într-un an câştigând concursul „Tinerimei române”. Începe să publice devreme, în 1902 apărându-i o proză (iscălită Miluţă) în suplimentul „pentru …

Read More »

Vasile Cristian

Vasile Cristian (1 martie 1912, Târgu Frumos, judeţul Iaşi – 23 ianuarie 1998, Paris) – poet, traducător şi publicist. Este fiul lui Betty (născută Mendelovici) şi al lui Hanina Werner, ceasornicar şi frate mai mic al poetului Mihail Dan. Cristian se numea la naştere Leopold Werner, iar mai târziu va adopta pseudonimul literar ca nume oficial. A absolvit liceul la Turnu Severin. Se va fi înscris apoi la una dintre facultăţile Universităţii din Bucureşti sau, mai probabil, la Conservator, căci mai târziu va arăta o bogată cultură muzicală. În orice caz, în 1929, după ce debutează cu versuri în „Adam”, …

Read More »

Ion Creţu

Ion Creţu (20 octombrie 1893, Bălţaţi, judeţul Iaşi – 18 ianuarie 1970, Bucureşti) – editor şi istoric literar. Este fiul Petrei şi al lui Gheorghe Creţu, ţărani, purtând la naştere numele Ion Gheorghe Oancea Creţu. După ce a urmat la Bucureşti, între anii 1907 şi 1915, cursurile Seminarului „Nifon Mitropolitul”, în 1918 a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi. Lucrează, până în 1921, în redacţia ziarului „Patria” din Cluj, devenind apoi profesor la Tecuci, Râmnicu Sărat, iar din 1931, la Liceul „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti, aici fiind, între anii 1938 şi 1940, şi director. Predă şi la alte …

Read More »

Dumitru Coval

Dumitru Coval (6 iunie 1939, Sângeri, judeţul Iaşi) – jurnalist, istoric şi critic literar. Este fiul Agafiei (născută Rotaru) şi al lui Vasile Coval, ţărani. După absolvirea, la Chişinău, a Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii de Stat din Moldova (1961), lucrează la cotidianul „Moldova socialistă”. Doctor în filologie, între anii 1986 şi 1992 activează ca decan al Facultăţii de Jurnalistică a Universităţii de Stat din Moldova, iar din 1989, ca şef al Ca­tedrei de teorie şi practică a presei la aceeaşi universitate. Coval cercetează îndeosebi fenomenul jurnalistic din secolul al XIX-lea, alcătuind culegeri de texte selectate din presa periodică …

Read More »

Aureliu Cornea

Aureliu Cornea (1897, Iaşi – 11 aprilie 1930) – prozator. A fost un autodidact. Plecat de acasă în perioada adolescenţei, a rătăcit prin ţară şi prin străinătate, câştigându-şi existenţa ca actor ambulant sau din diverse meserii, unele meschine (a lucrat, de exemplu, ca tăbăcar la Grenoble). Întors în 1924 în România, a frecventat mai multe cercuri literare, printre care şi Sburătorul. George Călinescu l-a ajutat să colaboreze cu câteva texte în proză mai întâi în „Sinteza” din 1927, apoi în alte reviste ale timpului. Fără să fie autorul vreunui volum editat în timpul vieţii (broşura Odaia ambulantă a apărut la …

Read More »