Tag Archives: România

Opozanţi şi disidenţi ai regimului comunist din România

După minirevoluţia culturală a lui Nicolae Ceauşescu (1971), tot mai mulţi oameni s-au implicat în mişcarea de protest contra regimului comunist. Mulţi scriitori, artişti, profesori universitari s-au exilat ori au fost expulzaţi, cei mai mulţi continuându-şi în exil protestul împotriva nerespectării drepturilor omului în România. Sistemul represiv reinstaurat în anii ’70 a făcut ca disidenţii şi opozanţii regimului comunist rămaşi în ţară să fie mult mai puţin numeroşi şi mult mai izolaţi în România decât în celelalte ţări ale blocului comunist. Protestul lor a fost repede înăbuşit, ei înşişi fiind cel mai adesea închişi sau hărţuiţi de Securitate. Pe de …

Read More »

Conflictul României cu puterile garante

În februarie 1866, consulii, care voiau să-şi ia aere de supraveghetori şi sfătuitori gata de mustrări, fură, cu toate prevederile lor repetate, surprinşi de lovitura contra lui Alexandru Ioan Cuza, pe care în a cel moment puterile garante îl priveau ca pe singurul care ar putea să guverneze această Românie de unde veniseră atâtea griji. Pe când, în faţa proclamaţiei, redactată într-un ton umflat până la ridicul, lumea bucureşteană, care nu odată, prin negustorii şi breslele ei, se închinase celui dintâi domn al României unite, stătea nepăsătoare înaintea schimbării violente săvârşite de oameni fără altă popularitate decât a clubului „roşu”, …

Read More »

Criza legăturii dintre României şi Austro-Ungaria

În această atmosferă, din care nu lipsea nici idealul de confederaţie „balcano-danubiană” în sud-estul Europei şi având drept principal colaborator pe Kogălniceanu, reprezentant al îndărătnicului naţionalism de orizont moldovenesc, se făcu neizbutita încercare politică a legăturii de prietenie cu monarhia dualistă. În mesagiul tronului, domnul, care se simţea mai asigurat, nu vorbise decât, alături de ce poate rezulta pentru ţară din dezvoltarea relaţiilor economice, de necesitatea de a se păstra cele mai bune raporturi cu Puterile vecine. Am arătat cum Pepoli stăruia, arătând ce primejdii ameninţă altfel România, să se caute apropierea de monarhia vecină şi în special de Andrassy, …

Read More »

Probleme şi consideraţii bibliografice despre istoria României în perioada 1918-1945

Cunoaşterea epocii contemporane a istoriei României presupune studierea unui foarte bogat şi variat material documentar consemnat într-un mare număr de izvoare româneşti şi străine. Deosebit de ample sunt izvoarele documentare în care se oglindesc fenomenele şi procesele sociale, economice şi politice petrecute de-a lungul anilor 1918-1945 în cadrul societăţii româneşti. Abundenţa materialului documentar referitor la această perioadă oferă cititorului o mare diversitate de poziţii şi puncte de vedere adoptate de către oamenii de ştiinţă cu privire la unul şi acelaşi fenomen sau proces istoric. De aceea, foarte adesea cititorii vor întâlni în lucrările consacrate acestei perioade numeroase probleme controversate, cărora …

Read More »

Monarhia din România şi partidele politice

România Mare nu a însemnat doar graniţe lărgite, provincii reunificate sau probleme ale minorităţilor, ci şi un nou sistem politic. Votul universal acordat în 1918 şi aplicat pentru prima dată în 1919, a adus cu sine o nouă configuraţie pe scena politică şi un nou tip de discurs politic. Pe de altă parte, după marele rol pe care l-a jucat în timpul războiului, monarhia suferă acum o scădere de prestigiu, în special după ceea ce s-a numit criza dinastică. Monarhia Războiul de întregire a ridicat enorm cota de popularitate a monarhiei: atitudinea lui Ferdinand faţă de Antantă, promisa reformă agrară, …

Read More »

Condiţiile social-economice şi politice în România între 1864 şi 1878

Prin emanciparea ţăranilor de servituţile feudale, prin deposedarea parţială – uneori totală – a unui însemnat număr de ţărani de pământul la care avuseseră dreptul în condiţiile feudalismului, prin desfiinţarea servituţilor feudale şi trecerea sub regimul juridic burghez a marii proprietăţi funciare şi prin acumularea primitivă a unor însemnate sume de bani în mâinile moşierilor, reforma agrară din 1864 a constituit un moment extrem de important pentru dezvoltarea capitalismului în România, capitalismul devenind modul de producţie dominant în economia României. Dezvoltarea procesului de constituire a unei pieţe interne unice, înlesnită de unirea vamală din 1848 şi întărită de unirea politică …

Read More »

România, alianţa celor trei împăraţi şi redeschiderea chestiunii orientale (1872-1876)

Ascensiunea economică şi politică a Germaniei după victoria asupra Franţei a făcut ca în Austro-Ungaria să învingă politica de apropiere de ea, din care cauză în toamna anului 1871 cancelarul Beust a fost îndepărtat şi politica externă a monarhiei a intrat sub conducerea lui Andrassy, devenit ministru de Externe. De aci înainte monarhia habsburgică a devenit treptat un aliat secund al Germaniei şi un pion al politicii sale de expansiune în Orient. Spre a împăca pe Rusia cu Austro-Ungaria şi a le îndepărta pe amândouă de Franţa, Bismarck a făcut să se întâlnească la Berlin în septembrie 1872 cei trei …

Read More »

Condiţiile istorice de dezvoltare a feudalismului timpuriu în secolele XI-XIII pe teritoriul României

Situaţia economică şi socială Ca urmare a dezvoltării forţelor de producţie, în veacul al X-lea se cristalizează pe întreg teritoriul României relaţiile feudale. În veacurile XI-XII, se constată o creştere relativă a acestor forţe de producţie, atât în agricultură, cât şi în meşteşuguri. În legătură cu dezvoltarea agriculturii, se înregistrează oarecari progrese în tehnica morăritului. Este vremea în care forţa hidraulică începe a fi utilizată la punerea în funcţiune a morilor. Primul document care menţionează existenţa acestor mori pe teritoriul patriei noastre este cunoscuta diplomă a cavalerilor ioaniţi, de la mijlocul secolului al XIII-lea; menţionarea morilor în această vreme implică …

Read More »

Dezvoltarea României între 1878-1900

Dezvoltarea economică Cucerirea independenţei naţionale a României a dus la înlăturarea unuia din principalele obstacole care stăteau în calea dezvoltării capitaliste a ţării: dependenţa faţă de Imperiul otoman. Posibilitatea de a încheia în mod nestingherit tratate comerciale şi vamale cu diferite state a permis adoptarea unei politici economice care să favorizeze dezvoltarea industrială a ţării, condiţie esenţială pentru propăşirea statului modern român. La rândul ei, dezvoltarea industriei capitaliste are consecinţe directe asupra celorlalte ramuri ale economiei: agricultura, sistemul bancar capitalist, comerţul intern şi extern, căile de comunicaţii şi de transport etc. Cu toate că dezvoltarea industriei în ultimul sfert al …

Read More »

Paleoliticul superior (circa 100.000-10.000 de ani) pe teritoriul României

În primul interstadiu al glaciaţiunii Wurm (Wurm I-II), începe evoluţia paleoliticului superior, care cuprinde apoi restul duratei acestei ultime glaciaţiuni, depăşind-o chiar într-o anumită măsură. Deşi clima oscilează, mai blândă în interstadii şi mai aspră în stadiile glaciare, în linii mari se menţin aceleaşi animale cunoscute omului din paleoliticul mijlociu. Răcirea şi încălzirea repetată a climei a provocat pendularea geografică a mamiferelor, ceea ce a dus cu vremea la o adaptare a lor la aceste variaţii ale mediului. De aceea nu este de mirare că în acest cadru fizic mereu în schimbare nu se remarcă prea mari prefaceri în compunerea …

Read More »