Tag Archives: România

Perioada târzie a Hallstattului (faza D) pe teritoriul României

Grupele culturale din această perioadă au o evoluţie care se desfăşoară cel puţin în cadrul a trei etape principale (D1, D2, D3), cuprinse aproximativ între anii 550-300 î.Hr. Dezvoltarea lor este inegală ca ritm şi ca arie de răspândire; unele dintre ele nu cuprind întregul teritoriu al României. Din ce în ce mai mult se resimt în regiunile de sud şi sud-est ale României efectele înrâuririi factorului elenic şi, într-o oarecare măsură, ale celui scitic. Triburile din Dobrogea, din sudul Moldovei şi din câmpia Munteniei şi Olteniei intră, încă de la jumătatea secolului VI, într-un ritm accelerat în ceea ce …

Read More »

Construirea imaginii trecutului României

Apariţia istoriei ca ştiinţă este nemijlocit legată de ponderea dobândită, în reconstituirea trecutului, de izvoarele istorice. Descoperite, clasificate, comparate şi puse la dispoziţia istoricilor de către o serie de ştiinţe auxiliare, izvoarele istorice alcătuiesc materia oricărei lucrări de istoriografie. Istoriografia operează cu o cronologie univocă, decupată în perioade mari de timp numite epoci istorice. Izvoare istorice Din orice epocă a istoriei ar face parte un eveniment, reconstituirea lui se bazează pe izvoare istorice prelucrate critic. Acestea se împart în două mari categorii: izvoare scrise şi izvoare nescrise, şi sunt păstrate în muzee şi arhive. Ponderea fiecărui tip de izvor din …

Read More »

Industria în România între 1864 şi 1878

Desfiinţarea privilegiilor boiereşti şi a servituţilor feudale ale ţăranilor şi organizarea statului pe baze burgheze în timpul lui Alexandru Ioan Cuza au creat condiţii mai favorabile decât înainte dezvoltării industriei capitaliste. În 1860 impozitul patentelor a fost extins asupra întreprinderilor apar-ţinând foştilor boieri şi supuşilor străini, creându-se astfel egalitatea de tratament fiscală pentru toţi industriaşii. Înfiinţarea camerelor de comerţ şi industrie prin legea din 2/14 octombrie 1864 a pus la dispoziţia industriaşilor o organizaţie capitalistă, făcând cu totul inutile breslele, care de altfel vor fi şi desfiinţate în 1873 după o lungă vegetare, ele fiind golite de conţinutul lor restrictiv …

Read More »

Redefinirea rolului statului de la primul război mondial până la planul Schuman. Situaţia României

Rolul statului în redresarea economiei după 1918 Primul război mondial a avut pentru Europa consecinţe economice multiple: distrugerea agriculturii, uzura utilajului din multe întreprinderi, întreprinderi distruse sau demontate de ocupanţi, producţia industrială în scădere, deprecierea monedei şi creşterea preţurilor. Încheierea războiului în 1918 impunea trecerea la refacerea economiei şi implicarea statului în aceasta acţiune. Ca urmare, apare o nouă concepţie cu privire la intervenţia statului pentru reconversia de la o economie ce susţinuse războiul la una ce trebuia să organizeze producţia pentru o perioadă de pace. Rolul statului este major căci el intervine în refacerea producţiei, încheierea unor contracte, fixează …

Read More »

Revenirea României la democraţie

România post-revoluţionară se găseşte într-un cadru geopolitic schimbat: comunismul s-a prăbuşit peste tot în Europa; datorită dezagregării URSS, România se alege cu doi vecini noi, Ucraina şi Republica Moldova; începe criza iugoslavă care a dus la dezmembrarea ţării vecine. Pe plan intern, România face paşi spre economia de piaţă şi spre pluralismul politic. Pe plan extern, ea încearcă să se integreze în Uniunea Europeană şi în NATO. Postcomunismul 1990-1996 În mai 1990 au loc primele alegeri parlamentare de după evenimentele din decembrie 1989. Ele sunt câştigate de FSN (transformat între timp în partid politic). Alegerile prezidenţiale care au loc tot …

Read More »

Un model impus în România – „democraţia populară”

23 august şi consecinţele La 23 august 1944 avea loc o lovitură de stat în România. Mareşalul Ion Antonescu şi ceilalţi membri ai guvernului au fost arestaţi. Exercitându-şi prerogativele constituţionale, regele Mihai I l-a numit prim-ministru pe generalul Constantin Sănătescu. Noul guvern era compus din militari, dar îi includea şi pe reprezentanţii Blocului Naţional Democrat ca miniştri fără portofoliu: Iuliu Maniu – PNŢ, C.I.C. Brătianu – PNL, Constantin Titel Petrescu – PSD, Lucreţiu Pătrăşcanu – PCR. La orele 22 a fost radiodifuzată „Proclamaţia regelui Mihai către ţară”. Actul de la 23 august 1944 a fost urmat de eliberarea teritoriului naţional …

Read More »

Cultura în vremea feudalismului timpuriu pe teritoriul României

Săpăturile arheologice recente au scos la iveală urme de cultură românească încă din veacul al X-lea, din vremea încheierii procesului de formare a poporului român şi a cristalizării relaţiilor feudale pe teritoriul României. Deşi elementele acestei culturi sunt încă insuficient cunoscute, ele permit, totuşi, două constatări importante. Cea dintâi se referă la prezenţa unor trăsături provenind din vechea tradiţie locală, ceea ce a permis definirea ei ca cea mai veche cultură românească. În ce priveşte ceramica, mai multe tipuri de vase atestă persistenţa în mediul populaţiei băştinaşe a unor forme, motive ornamentale şi tehnici de lucru caracteristice ceramicii romane provinciale …

Read More »

Prima vârstă a fierului pe teritoriul României

Dezvoltarea forţelor de producţie în cadrul societăţii primitive înregistrează un progres hotărâtor odată cu apariţia metalurgiei fierului. Născocită în Orientul apropiat la începutul mileniului al II-lea î.Hr., metalurgia fierului se răspândeşte treptat, ajungând, pe la anul 700, să fie însuşită şi folosită mai intens şi de triburile de pe teritoriul României. De la această dată e socotit începutul epocii fierului, care din punct de vedere arheologic durează până la 106 d.Hr., dar ca epocă a comunei primitive ia sfârşit mai repede, în primele decenii ale secolului I î.Hr. Caracterizarea generală şi periodizarea epocii fierului Potrivit expresiei lui Fr. Engels, în …

Read More »

Perioada de înflorire a organizării gentilice matriarhale. Epoca nouă a pietrei (neoliticul) pe teritoriul României

Trăsăturile generale ale epocii şi dezvoltarea forţelor de producţie Epoca nouă a pietrei sau neoliticul (de la grecescul neos „nou” şi lithos „piatră” a urmat după epoca mezolitică. Ea a însemnat şi în istoria străveche a patriei noastre o vreme de mari schimbări progresive, care au avut loc în cultura materială a triburilor acelei epoci. Experienţa dobândită în perioadele anterioare a fost acum îmbogăţită mult şi folosită în chip creator de către om, în lupta împotriva naturii. Relaţiile dintre membrii societăţii primitive nu au slăbit nici în această epocă, ci din contra, datorită dezvoltării muncii pe baza unor unelte de …

Read More »

Exploatarea economică a României în timpul ocupaţiei străine din primul război mondial

Problema exploatării economice a teritoriului românesc invadat a constituit una din preocupările majore ale administraţiei militare străine. Încă din primele zile ale ocupaţiei s-a trecut la aplicarea planului de spoliere sistematică a zonei cotropite. Măsurile întreprinse de autorităţile germane în direcţia realizării programului vast de cuprindere şi valorificare a tuturor surselor economice pentru profitul maşinii au uimit prin meticulozitate şi chibzuinţă până şi pe adversari. Conţinutul întregii politici de exploatare economică promovată de către autorităţile străine este rezumat în ordinul nr. 26.280/1917 emis de mareşalul von Mackensen, din care cităm: „Problema principală a Administraţiei în România constă în utilizarea economică …

Read More »