Tag Archives: România

Rolul bisericii în societatea feudală. Organizarea bisericească pe teritoriul României

Biserica a jucat un rol însemnat în formarea culturii feudale. Ceea ce afirma Friedrich Engels cu privire la biserica romano-catolica este valabil în mare parte şi pentru cea ortodoxă: „Ea învăluia orânduirea feudală cu aureola graţiei divine. Ea îşi întocmise ierarhia ei proprie după modelul feudal şi, în sfârşit, era cel mai mare dintre seniorii feudali…”. Tot Engels explica, în Războiul ţărănesc german, modul cum biserica a ajuns să deţină „monopolul asupra pregătirii intelectuale”, cum „cultura însăşi a căpătat un caracter esenţialmente teologic”, subliniind că „această supremaţie a teologiei pe întregul tărâm al activităţii intelectuale era în acelaşi timp consecinţa …

Read More »

Neoliticul timpuriu (circa 5.500-3.500 î.Hr.) pe teritoriul României

În mileniul al V-lea î.Hr., poate chiar puţin mai înainte, întregul teritoriu al României era locuit de triburi a căror economie se baza pe cultivarea plantelor şi creşterea animalelor domestice. Procesul de trecere de la o economie de vânătoare, cules şi pescuit, la o economie nouă, agricolă-primitivă, se încheie spre sfârşitul acestei etape, chiar dacă unele trăsături ale noii structuri social-economice nu s-au cristalizat definitiv, din cauza stadiului încă înapoiat al forţelor de producţie. La sfârşitul etapei istorice, de care este vorba aici, triburile neolitice de pe teritoriul României atinseseră acea treaptă de dezvoltare, care le deschidea calea spre o …

Read More »

Mezoliticul. Perioada postglaciară (circa 8.000-5.600 î.Hr.) pe teritoriul Românei

O vreme s-a socotit că în Europa, între paleolitic şi neolitic nu a existat o comunitate de viaţă, ci o pauză (un hiat, de unde teoria hiatusului). Se deschidea astfel drumul ipotezei după care neoliticul nu s-ar fi dezvoltat şi aici treptat, ci s-ar fi datorat unei noi imigrări de populaţii, care ar fi venit cu el gata format. Cercetările din secolul nostru au dovedit că viaţa societăţilor omeneşti nu s-a întrerupt în Europa la sfârşitul paleoliticului, ci a continuat, dezvoltându-se, chiar dacă această dezvoltare a fost şi ea legată de mişcări complexe ale grupurilor omeneşti. Studiile geologice, paleontologice, paleoclimatice …

Read More »

Paleoliticul mijlociu (circa 120.000-100.000 de ani) pe teritoriul României

Paleoliticul mijlociu începe a se dezvolta în cursul ultimei interglaciaţiuni şi cu deosebire în primul stadiu al ultimei glaciaţiuni, depăşindu-l uneori. Glaciaţiunea Wurm, cu deosebire, a avut o puternică înrâurire asupra dezvoltării de mai târziu a omenirii, prin impunerea unor noi forme de muncă şi viaţă. Omul paleoliticului mijlociu este Homo primigenius (omul prim-născut) sau omul de tip Neandertal, numit astfel după locul descoperirii din 1856, Neanderthal în Germania. El este adevăratul urmaş al hominizilor: scund, îndesat, cu capul mare, având o capacitate craniană de 1.200-1.600 cmc, cu fruntea teşită, faţă largă, arcadele supraorbitare proeminente, orbite mari rotunde, falca de …

Read More »

Mijloacele de transport în România între 1864 şi 1878

În 1864 reţeaua de şosele era puţin întinsă şi nu se construise încă nici o cale ferată. Numai navigaţia pe Dunăre, făcută în bună parte cu vase străine, ajunsese la o mare dezvoltare, vasele împinse de forţa motrice a aburilor având un rol precumpănitor prin tonaj şi rapiditate. Dezvoltarea capitalistă a economiei ţării în urma reformei agrare din 1864 şi a reorganizării statului pe baze moderne impunea cu necesitate şi dezvoltarea intensă a mijloacelor de transport pe uscat, în special construirea unei reţele de căi ferate care să lege Capitala, centrul economic cel mai important al ţării, cu celelalte centre …

Read More »

Piaţa internă în România între 1864 şi 1878

Cu mult înainte de 1864 începuse a se forma în Moldova şi Ţara Românească o singura piaţa interna pentru capitalism. Acest proces a fost lent până la reforma din 1864 şi s-a intensificat după aplicarea acesteia, care, prin desfiinţarea dependenţei ţăranilor şi prin insuficienta împroprietărire a lor cu pământ, a aruncat pe piaţă un mare număr de braţe de muncă. Referindu-se la piaţa internă, V.I. Lenin a arătat că ea se extinde „paralel cu extinderea economiei de mărfuri, care cuprinde, în afară de produse, şi forţa de muncă, şi numai pe măsură ce aceasta din urmă se transformă în marfă …

Read More »

Diversitatea etnică şi confesională. Soluţii politice în România modernă (1859-1918)

Aşezarea geografică a ţărilor române, aflate într-o zonă de confluenţă a intereselor puterilor europene din regiune, cât şi resursele economice au făcut ca încă din Evul Mediu acestea să devină o zonă de atracţie pentru străini. De-a lungul timpului diverse grupuri de imigranţi s-au aşezat în spaţiul românesc dar numărul lor n-a determinat o modificare semnificativă a structurii etnice, care a rămas preponderent românească. La momentul proclamării independenţei circa 86% din populaţie o reprezentau românii. Minorităţile etnice cele mai numeroase erau: evreii, care numărau aproximativ 250.000 de persoane (5%), ţiganii, al căror număr era apreciat la 230.000 de persoane (4,6%) …

Read More »

Securitatea şi represiunea politică din România

Lichidarea prin teroare poliţienească a vechilor elite politice şi culturale, precum şi a oricărei opoziţii, inclusiv a celei dinlăuntrul partidului, a început încă înainte de 1948. Au fost vizaţi pe rând liderii regimului antonescian (1946), elita PNŢ (1947), liderii liberali şi ai social-democraţilor (1948), fruntaşii bisericii greco-catolice (1948). Demnitarii României interbelice au fost cu toţii supuşi regimului de exterminare din închisoarea de la Sighet. Un moment important l-a constituit anul 1948, când autorităţile sovietice de ocupaţie, împreună cu conducătorii comunişti, au apreciat că regimul din România devenise destul de puternic pentru a lichida vechile organe de ordine şi informaţii. Siguranţa, …

Read More »

Constituţiile României

Constituţia este o creaţie a epocii moderne, prima Constituţie adoptată fiind cea americană în anul 1787. În România, intrată într-un rapid proces de modernizare în secolul al XIX-lea. prima Constituţie a fost adoptată în anul 1866. Aceasta venea după alte reglementări cu caracter constituţional care au stat la baza organizării Principatelor Române: Regulamentele Organice (1831-1832), Convenţia de la Paris (1858) şi Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris (1864). Constituţia din 1866 Constituţia din 1866 a stat la baza organizării politico-statale a României moderne. Având drept model Constituţia belgiană, una din cele mai democratice din vremea respectivă, ea proclama principii …

Read More »

Perioada târzie a Hallstattului (faza D) pe teritoriul României

Grupele culturale din această perioadă au o evoluţie care se desfăşoară cel puţin în cadrul a trei etape principale (D1, D2, D3), cuprinse aproximativ între anii 550-300 î.Hr. Dezvoltarea lor este inegală ca ritm şi ca arie de răspândire; unele dintre ele nu cuprind întregul teritoriu al României. Din ce în ce mai mult se resimt în regiunile de sud şi sud-est ale României efectele înrâuririi factorului elenic şi, într-o oarecare măsură, ale celui scitic. Triburile din Dobrogea, din sudul Moldovei şi din câmpia Munteniei şi Olteniei intră, încă de la jumătatea secolului VI, într-un ritm accelerat în ceea ce …

Read More »