Tag Archives: România

Epoca bronzului pe teritoriul României

Încă din neolitic oamenii au început să prelucreze metalul, făurind obiecte şi unelte de aramă. Dar arama era un metal prea moale; abia atunci când s-a descoperit că în aliaj cu cositorul sau cu plumbul ea dă un material de duritate sporită, bronzul, metalurgia a putut lua avânt. Timp de un mileniu (1700-700 î.Hr.) bronzul a fost materialul caracteristic pentru o serie de unelte, arme, obiecte de uz practic şi de podoabă; tocmai de aceea această vreme e cunoscută sub numele de epoca bronzului. Acum înfloreşte şi prelucrarea aurului. Dezvoltarea forţelor de producţie şi organizarea social-politică Dar bronzul era un …

Read More »

Statul unit România, domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi regele Carol I

Iubitorul de petreceri „Alecu Cuza”, care până acum trăise fără de griji şi pe care Vogoride binevoia a-l numi „Cuzachi”, se găsea acum într-o situaţie serioasă, grea şi plină de primejdii. El era, ce-i drept, domn al Principatelor Unite, dar protestări puternice erau de aşteptat din partea Turciei, Austriei şi poate şi a altor puteri împotriva alegerii sale, potrivită cu litera, dar nu cu însuşi înţelesul Convenţiei. Avea numai puţini prieteni, nici un partizan politic încercat şi nici un nume cunoscut. Ca moldovean el trebuia să se poarte în Muntenia cu foarte multe preveniri amabile, numai pentru ca să fie …

Read More »

Forţele şi relaţiile de producţie în epoca bronzului pe teritoriul României

Ca şi în restul Europei, în ţara noastră epoca bronzului reprezintă de asemenea etapa în care, pe baza dezvoltării petrecute în epoca neolitică şi datorită metalurgiei bronzului, progresul realizat în câmpul forţelor de producţie îşi găseşte manifestarea cea mai caracteristică în folosirea unor anumite unelte şi arme lucrate în bronz. Aceste unelte şi arme sunt în primul rând toporul şi secera, pumnalul şi sabia – cu observaţia că toporul se prezintă sub două aspecte, cel al toporului de lucru şi cel al toporului de luptă. Noua materie primă a impus desigur forme noi pentru uneltele şi armele care erau cunoscute …

Read More »

Popoarele migratoare pe teritoriul României

Perioada prefeudală e caracterizată, printre altele, şi de perindarea pe teritoriul României a unor populaţii migratoare. Cele mai multe din aceste valuri sunt repede trecătoare; numai slavii şi ungurii se aşează mai statornic în ţinuturile noastre nord-dunărene. Goţii Goţii de neam germanic, şi anume ramura lor de apus (vizigoţii) sunt cei dintâi care îşi fac apariţia pe teritoriul intracarpatic abandonat de Aurelian, lăsându-ne vestigii materiale, cum e, de pildă, cimitirul de la Sântana de Mureş şi, poate, tezaurul de la Şimleul Silvaniei. Descoperirile aparţinând goţilor, încadrate alături de vestigiile altor populaţii, în aşa-numita cultură Sântana de Mureş – Cerneahov, sunt …

Read More »

Începutul Evului Mediu şi naşterea relaţiilor feudale pe teritoriul României

Conţinutul şi periodizarea epocii medii sau a orânduirii feudale Până aproape de zilele noastre, mai bine-zis până în dintre cele două războaie mondiale, majoritatea istoricilor numeau aceasta epoca istorică evul mediu. Creaţie a umanismului, noţiunea de ev mediu (medium aevum), a fost folosită de istoriografii secolelor al XVII-lea – al XIX-lea, în sensul de epocă intermediară, de mijloc, între cea veche şi cea nouă sau modernă. Evul mediu şi relaţiile feudale n-au apărut simultan peste tot unde această orânduire a fost cunoscută. Cercetările mai noi au ajuns la concluzia că începuturile evului mediu şi ale feudalismului sunt sesizabile încă în …

Read More »

Izvoare ale istoriei României

Aşa cum pune în lumină metodologia marxist-leninistă a cercetării istorice, izvoarele sunt produse ale unui mediu social determinat. Aceasta face ca schimbările petrecute în sânul societăţii să atragă după sine apariţia unor noi categorii de izvoare, scăderea însemnătăţii unora dintre cele vechi şi, în genere, schimbarea continuă a raportului de valoare dintre diferitele categorii de izvoare. Constatările valabile pentru orice epocă istorică sunt confirmate şi de cercetarea izvoarelor istoriei ţărilor române din răstimpul celor două veacuri şi jumătate cărora le este consacrat volumul de faţă. Dacă pentru perioada feudalismului timpuriu izvoarele arheologice deţin un loc de prim ordin, ele îşi …

Read More »

România în timpul primului război mondial

Situaţia internaţională. Izbucnirea şi caracterul primului război mondial Primul război mondial a izbucnit la 15 iulie 1914, ca urmare a atacării Serbiei de către Austro-Ungaria. Pretextul invocat de agresor a fost atentatul de la Sarajevo, unde prinţul moştenitor Franz Ferdinand a fost ucis împreună cu soţia sa, de un patriot sârb. Îndată după izbucnirea conflictului austro-ungaro-sârb, Marile Puteri, fiecare în conformitate cu interesele dictate de sistemul de alianţă existent în acel moment în Europa, s-au considerat în stare de război. Rusia a decretat mobilizarea întregului său efectiv militar; Germania a declarat război Rusiei, a cotropit Belgia şi a atacat Franţa; …

Read More »

Unirea Transilvaniei cu România. Încheierea procesului de formare a statului naţional unitar român

Situaţia Transilvaniei în anii primului război mondial Izbucnirea primului război mondial, pentru care una din răspunderile grele o poartă clasele dominante din Austro-Ungaria, a agravat la maximum contradicţiile naţionale, sociale şi politice din Transilvania. Scăderea producţiei industriale şi agricole, rechiziţionarea mijloacelor de transport, alimentare etc. necesare frontului, scumpirea rapidă a traiului zilnic, militarizarea întreprinderilor, introducerea legislaţiei excepţionale, de război, au înrăutăţit simţitor situaţia maselor populare. Unele măsuri luate la izbucnirea războiului şi înăsprite după intrarea României în război – cum ar fi restrângerea dreptului ţărănimii române de a cumpăra pământ, limitarea dreptului de vot, intensificarea încercărilor de deznaţionalizare pe oale …

Read More »

Literatura română în perioada paşoptistă. România între Occident şi Orient

Perioada paşoptistă (1830-1860) marchează în spaţiul românesc începutul epocii moderne, fiind caracterizată ca un timp al înnoirilor, al căutărilor şi al definirilor. Acum se intensifică preocupările oamenilor de cultură orientate, pe de o parte, către conturarea unui specific cultural naţional, articulat în valorile lui perene, iar pe de altă parte, către găsirea unor căi de dialog cu celelalte culturi europene, în spiritul deschiderilor specifice epocii. Cuvântul scris, care circulă din ce în ce mai mult, devine instrumentul principal de afirmare nu numai a unor principii şi valori naţionale, ci şi a unei sensibilităţi la nou şi la schimbare, în toate …

Read More »

Caracteristicile, formarea şi evoluţia reliefului României

Armonia şi proporţionalitatea reliefului Relieful ţării noastre reprezintă substratul pe care se desfăşoară toate activităţile social-economice. Totodată, pe suprafaţa reliefului interferează factorii naturali (climă, hidrografie, vegetaţie, soluri, alcătuire geologică, forme şi tipuri de relief) şi social-economici (populaţie, aşezări, activităţi economice, amenajări antropice), creându-se un teritoriu calitativ nou, denumit spaţiu geografic. Acesta include deopotrivă elemente vizibile (peisaje geografice), fenomene şi succesiuni (ale mediului geografic privit ca sistem), precum şi anumite caracteristici calitative care îi conferă atributul de mediu înconjurător (înţeles ca mediu înconjurător al omului şi al societăţii omeneşti). Elementul care conferă o mare diversitate şi specificitate caracteristicilor generale, regionale şi …

Read More »